Feeds:
Posts
Comments

Aflasem de prezenţa jocului Angry Birds în mărime naturală la Sun Plaza de la un afiş de la metrou, apoi i-am auzit pe colegii Elizei discutând despre asta la şcoală, prin urmare mi-am propus s-o duc şi eu pe Eliza. Am reuşit să ajungem într-o zi când nu era deloc aglomerat şi am intrat repede la ambele secţiuni. Eliza e mare fan Angry Birds şi ca să vă faceţi o idee cât de fan e, acum doi ani, de ziua ei, a primit un joc (boardgame) Angry Birds, un pulover Angry Birds şi două pluşuri, o pasăre roşie şi un porcuşor verde. Atunci când prinde telefonul sau tableta, rar ce-i drept, Angry Birds e primul joc pe care îl deschide.

La zona de joc am participat amândouă, copiii sub 10 ani nu au voie singuri şi pe bună dreptate: păsările sunt enorme, iar praştia se trage destul de greu. Nu am doborât niciun porcuşor la cele 4 încercări, spre îmbufnarea Elizei care voia să câştige unul dintre cele 250 de produse Angry Birds puse la bătaie drept premii pentru cei mai pricepuţi jucători. E drept că praştia era foarte mare şi trebuia ceva forţă să trag de ea, dar Eliza trăgea împreună cu mine şi îmi era teamă că dacă dau drumul la praştie şi ea nu dă drumul în acelaşi timp cu mine, o să ajungă ea să dărâme porcuşori, nu păsăroiul roşu :D Aşa că am fost mai precaută, chiar dacă asta a însemnat să plecăm fără premii de acolo. Îmi pare rău că eram doar noi două şi nu avea cine să ne facă poze pentru că am fost extrem de haioase. Haioase, gen film de comedie, nu alta. Prezentatorul zicea: hai, mami, trage mai tare. Eu, Elizei: dă drumul la praştie!!! Eliza mă călca pe picioarele încălţate în sandale dar nu dădea drumul la praştie. Şi tot aşa, de patru ori :D

Jocul în mărime naturală respectă ideea jocului video: există o praştie, patru păsări roşii şi o structură formată din blocuri pe care stau porcuşorii verzi. Suprafaţa jocului este protejată de plase, aşa că nu trebuie să vă faceţi griji că cineva ar putea păţi ceva dacă aruncaţi prea tare, voi să aveţi atâta forţă!

photo 2

După ce am tras cu praştia, am mers la zona unde sunt tabletele pe care te poţi juca jocul video. Aici copiii au voie să stea câte 30 de minute maxim. Spre surprinderea mea, chiar nu era îngrămădeală, aşa cum aş fi crezut, iar zona e frumos amenajată. Dacă aveţi un copil ceva mai mare, îl puteţi lăsa cele 30 de minute acolo, cât vă învârtiţi prin Sun Plaza să vedeţi ce noutăţi mai sunt prin magazine :D

photo 3

Pentru a avea acces fie la jocul cu praştia, fie la tablete, părintele trebuie să se înscrie la supraveghetorul zonei, să-şi dea numele, adresa de email şi numărul de telefon. Accesul este gratuit. În regulamentul oficial Angry Birds scrie că aveţi dreptul la un număr nelimitat de înscrieri pe zi şi puteţi beneficia şi de premii dacă doborâţi porcuşorii de mai multe ori.

Ca să ne treacă supărarea că n-am câştigat premii, ne-am pozat cu păsăroiul roşu:

angry 1

Angry Birds a devenit, în scurt timp de la lansarea lui în 2009, un adevărat fenomen mondial. În afară de jocul video, s-au lansat tot felul de produse marca Angry Birds: cărţi, haine, jucării, un serial TV ba chiar şi un parc tematic în Finlanda, iar în 2016 se va lansa şi un film de animaţie. Jocul în mărime naturală va rămâne la Sun Plaza (Calea Văcăreşti nr 391, staţia de metrou Piaţa Sudului) până pe 10 iunie, ora 19.59.

Vouă vă place jocul Angry Birds?

Am primit de la Veronica Soare (minuni.ro) acest mesaj şi aş vrea să-l dau mai departe, poate există cineva care poate ajuta, fie cu bani, fie cu realizarea/donarea de costume şi decoruri pentru cei mici. Îmi dau seama că e cam din scurt, dar poate totuşi cineva îşi găseşte timp şi pentru acest proiect (mai multe detalii pe pagina de Facebook Zi cu fapte bune sau pe minuni.ro)

Pe 1 iunie ajutăm peste 100 de super staruri să strălucească!

Alături de donatorii şi voluntarii noştri, vom monta în două spitale scene pe care vom aşterne covorul roşu pentru a organiza un fashion show special. Cea mai frumoasă paradă de modă va avea loc pe 1 iunie şi, cu ajutorul vostru, ne dorim să răspândim aceasta ZI CU FAPTE BUNE cât mai departe. Sub luminile reflectoarelor vor defila chiar de Ziua Copiilor supereroii din Institutul Oncologic Bucureşti şi Institutul Clinic Fundeni, iar la finalul paradei de modă ne propunem să îi aşteptăm pe toţi cu o mulţime de surprize.

10359412_1645305415687958_1384042188556755118_n

Pentru a face acest eveniment posibil, pentru a aduce zâmbete pe chipurile copiilor bolnavi de cancer, avem nevoie de ajutorul vostru sub formă de donaţii. Ajutaţi-ne să ajutăm peste 100 de copii să fie super staruri şi să strălucească în această zi specială.

Donaţiile se pot face în contul Asociatiei Spitale Curate: RO46RZBR0000060016949927 LEI – deschis la Raiffeisen Bank.

ZI CU FAPTE BUNE este un proiect al Asociaţiei Spitale Curate, care îşi propune să susţină copiii bolnavi de cancer de la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Marie Curie şi Institutul Oncologic Bucureşti.

 

Vă place socul?

Acum e perioada socului şi a socatei. Asta dacă faceţi, desigur. Eu o să mai pun o tură în curând. Dar în week-end mi se făcuse poftă de ceva cu aromă de suc şi cum văzusem o reclamă la tv şi încă una pe Facebook, m-am lăsat păcălită şi am intrat în hipermarket să caut produsele respective: Nestea Flori de Soc, Bergenbier cu soc şi Fanta cu soc, despre care îmi aminteam vag că există dar care, se pare, nu mai există. Aşa că am răscolit rafturile şi am dat, în cele din urmă, peste un sirop de soc care se amestecă cu apă pentru a obţine o băutură, zic ei, delicioasă.

photo

Nestea nu apare în poză, că îl băusem, dar ştiţi voi cum arată

Avându-le pe toate trei la îndemână, am putut să fac şi eu o comparaţie, perfect subiectivă desigur.

Nestea Flori de Soc

Miros de soc: zero. Nu există, când deschizi capacul, miroase a Nestea obişnuit. Nu se simte nici măcar iz de soc.

Gust de soc: zero. Nu are, nici măcar vag, gust de soc. Are acelaşi gust dulceag de ceai granulat pe care îl consumam în tinereţe (nu mă întrebaţi de ce) şi pe care l-am regăsit în ceaiul Nestea. Prefer, de departe, Liptonul, dacă vreau să beau un ice tea, are un gust mult mai bun, cel de ceai verde chiar are gust de ceai verde.

Concentraţie de soc, de pe lista de ingrediente: 0,007%.

Bergenbier cu soc

Miros de soc: da, există, se simte de cum deschizi doza.

Gust de soc: da, există şi acesta, chiar dacă primează gustul aspru al ingredientelor clasice ale berii. Nu e la fel de domoală la gust ca celelalte beri cu arome, dar se simt clar cele două gusturi: de bere şi de soc.

Concentraţie de soc de pe lista de ingrediente: 2,7%

Sirop de soc

Miros de soc: foarte slab, uşor artificial

Gust de soc: foarte slab, copleşit de gustul amărui specific îndulcitorilor artificiali. Mi s-a părut groaznic la gust, nu ştiu dacă să-l arunc direct la chiuvetă sau să încerc să-l dreg cu nişte limonadă sau un sirop de vişine ceva. Cica 0% zahăr adăugat. Ha! Lasă că au adăugat o tonă de îndulcitor, în loc. Mai bine zahăr, era mai sfânt.

Concentraţie de soc de pe lista de ingrediente: mai întâi se laudă că are conţinut de soc 49% şi apoi la lista efectivă a ingredientelor scrie: extract din flori de soc 40%.

Evident, socata făcută în casă e cea mai bună, dar ce te faci când socata e gata peste trei zile şi tu vrei ceva de băut cu soc acum?

Concluzia: tot berea salvează situaţia! :D

Duminică s-a desfăşurat la Bookfest atelierul de semne de carte cu fâşii ţesute, găzduit de editura Casa şi moderat de subsemnata. A fost foarte frumos, cu excepţia unui mic moment care m-a cam deranjat – un băieţel probabil adus de părinţi de la Lego, de alături (şi care, clar nu voia să fie acolo), şi care a criticat într-una pe principiul “dar numai asta facem? dar ce fel de atelier de creaţie e ăsta?” şi apoi i-a spus fetiţei de lângă el, pe un ton dispreţuitor: dar ştii că e Lego alături, nu? M-am bucurat când fetiţa i-a răspuns: da, ştiu, dar eu aici vreau să fiu. Îmi venea s-o pup de scumpă ce a fost. Tot ea s-a mai oferit să-i ajute şi pe copiii care au venit mai târziu şi era foarte calmă şi amabilă. I-am spus că ar trebui să se facă învăţătoare pentru că se vede că îi e drag să ajute şi să înveţe pe alţii.

DSCN6815

Semnele de carte au ieşit bine, deşi am stat într-un stres înfiorător pentru că am remarcat că se curbează cartonul dacă ţeşi prea multe fâşii. Însă până la urmă, lipit pe cartonul alb care forma baza, şi decorat cu inimioare şi fundiţe din hârtie, semnele au arătat foarte bine. M-a impresionat foarte mult un tătic care a stat alături de băieţelul său şi a lucrat cu el semnul de carte până la final şi încă două mămici zâmbitoare care au lucrat şi ele cu drag alături de copii.

DSCN6829

De obicei, nu le dau voie părinţilor să ajute, dar aici i-am lăsat, am zis chiar că la atelierul următor o să fac o activitate pe echipe, părinte-copil, ca să le dau şi părinţilor ocazia să-şi dezlănţuie energia creatoare :)

DSCN6852

Mulţumesc tuturor celor care au ajuns la atelier, cuvintele lor frumoase m-au emoţionat peste măsură. O mamă mi-a spus că mailul cu articolul meu e primul pe care îl deschide în fiecare zi iar un tătic, când şi-a dat seama cine sunt, mi-a adus două cărţi frumoase de la editura cu care colaborează, o să vă povestesc despre ele când voi avea puţin timp. O altă mămică mi-a spus că apreciază ce scriu eu pe blog, că află multe informaţii utile. Când aud asemenea cuvinte, nu am cum să nu mă simt răsplătită pentru efortul pe care îl depun şi mă simt motivată să continui.

Îmi cer scuze că fotografiile frumoase făcute la panoul “VIP” s-au pierdut. Din păcate, în urma unui incident mai puţin plăcut, am pierdut cardul de memorie al camerei cu toate fotografiile de pe el. Vă mai aştept şi în noiembrie la atelier şi mai facem atunci poze. Iată două semne de carte făcute de Eliza, care a fost foarte supărată că n-a participat şi ea, dar s-a liniştit repede când i-am pus materialele în faţă şi a executat în doi timpi şi trei mişcări două semne, unul pentru mine şi unul pentru bunica ei.

semne

Ca idee, aceste ateliere oferite în mod gratuit de editura Casa nu sunt pentru a realiza cine ştie ce obiect măreţ, ci pentru a pune copilul să lucreze singur, să înveţe să utilizeze în mod economic materialele, să exerseze anumite abilităţi motrice (de a ţese, a lipi, a decupa, a potrivi, a asorta culorile etc) şi să vadă că poate începe şi duce până la bun sfârşit o activitate. Le mulţumesc tuturor celor care înţeleg care este scopul acestor ateliere şi continuă să vină la ele, apreciez din toată inima!

Conceptul şi desfăşurarea de forţe a găştii Zurli e una pe care eu o urmăresc cu interes pentru că, în afară de faptul că Eliza îi iubeşte şi le ştie toate cântecele, pentru mine gaşca Zurli e un exemplu de cum se poate face un business fain în ţara asta, dacă eşti perseverent, ai imaginaţie şi pui osul la muncă. Dacă visezi şi îndrăzneşti să ţinteşti cât mai sus, fără să te laşi demoralizat şi pus la colţ de nimeni, ai toate şansele să ajungi un fenomen naţional. De la Zâna Bună şi Tura Vura, primele personaje inventate de Mirela Retegan pentru fiica ei, Maya, acum opt ani, s-a ajuns la o întreagă Gaşcă Zurli, cu personajele binecunoscute, Tanti Prezentatoarea, Fetiţa Zurli, Clopoţel, Truli, Yuppi, Zdrăngănel şi, bineînţeles, vrăjitoarea Tura Vura şi Zâna Bună.

În ultimii 5 ani, joaca de-a Zurli a continuat şi s-a ajuns la spectacolele amuzante de la Clubul Ţăranului şi Puzzle Cafe, la propriile emisiuni tv (Dimineaţa Zurli pe TVR şi Campionatul de joacă la Naţional TV la care ţin minte că Eliza îşi dorea din toată inima să ajungă în public la filmări), la spectacole cu sala plină la Cinema Pro şi Palatul Copiilor şi, mai departe, la 3 turnee naţionale unde mereu au jucat cu casa închisă.

afise zurli

Au scos 5 CD-uri (dintre care avem două) şi au adunat peste 20 de milioane de vizionări pe canalul Youtube. Ultimul CD, Atenţiune accelerăm s-a lansat la Bookfest, în parteneriat cu editura Litera, după ce, în prealabil, s-au epuizat stocurile la chioşcurile de ziare (a fost oferit împreună cu ziarul Libertatea). Îl găsiţi acum pe site-ul editurii Litera, în caz că l-aţi ratat, sau pe la unele chioşcuri de ziare (eu l-am văzut şi în Berceni şi undeva pe la Piaţa Rosetti, asta în Bucureşti).

10922723_10202993346553116_7722694569122217344_n

Următorul pas logic era, desigur, o carte cu personajele găştii Zurli + un audiobook:

GascaZurli_personaje desenate

Apoi jurnalul de autografe pe care îl va primi gratuit fiecare copil prezent la Sala Palatului pe 31 mai

Zurli

cordeluţa şi rochiţa fetiţei Zurli

11268980_10203008818139896_1781252063_o

păpuşa Zurli (colaborare cu fabrica de păpuşi Arădeanca)

10830702_1039699189393274_2524361771580687362_o

şi marele spectacol de la Sala Palatului, Zboară, zboară, vrăjimăturică, un spectacol care, promite Mirela, va fi ceva cu adevărat uimitor, cu o mulţime de invitaţi surpriză (printre care şi Magicianul copilăriei noastre, Marian Râlea).

11077945_10202897693561851_232386730513327144_o

Zurli este, pe drept cuvânt, un fenomen şi este unul pe care eu îl respect şi îl apreciez, pentru că este adresat copiilor români, cu povestioare şi cântece din folclorul lor. Zurli spune poveşti şi, aşa cum sunt toate poveştile, poate că nu sunt complet politically correct aşa cum şi-ar dori unii părinţi (spun asta pentru că am remarcat anumite discuţii în care am preferat să nu mă implic, mie deja partea asta cu politically correctness mi se pare că este dusă până la absurd în ultimii ani şi într-un manieră complet eronată). Poveştile şi folclorul nu sunt politically correct. Ele sunt menite să educe, să atragă atenţia asupra unor fapte sau defecte şi să împartă universul copiilor în rău şi bine. Nu vreau să comentez prea mult pe tema asta, deoarece nu vreau să stârnesc o controversă. Nouă ne place mult Zurli şi eu, personal, îi recomand din toată inima dar alegerea este, bineînţeles, a părintelui, la ce spectacol îşi duce copilul.

Şi acum concursul promis în titlu: avem de dat două bilete la spectacolul de la Sala Palatului de pe 31 mai (părinte plus copil). Tot ce trebuie să faceţi e să ne spuneţi dacă aveţi copil/copii pasionat/pasionaţi de Zurli, ce vârste au şi care e melodia lor preferată de la Zurli sau care a fost spectacolul lor preferat. Dacă nu au fost niciodată la Zurli, atunci spuneţi-ne de ce şi-ar dori să meargă. Tragem la sorţi joi, 28 mai, la ora 15.00 şi anunţ câştigătorul printr-un comentariu la acest articol.

Concursul se adresează celor care locuiesc în Bucureşti sau împrejurimi sau ştiu că pot fi duminică în Bucureşti. Vă rog să nu participaţi dacă nu ştiţi sigur că veţi veni, ca să nu luăm şansa cuiva care poate veni sigur.

La mulţi ani Găştii Zurli pentru cei cinci ani de viaţă în această formaţie, mă bucur că am fost cu voi cel puţin în ultimii doi şi jumătate!

18613_10202993359353436_6472912927165173814_n

Acum aproape două săptămâni am fost la lansarea celei de-a doua cărţi a tinerei scriitoare Laura Baban, Domnul Tic şi alte iubiri de prin lume. Având concursul minunatei Veronica Soare, de la minuni.ro, Laura a ales pentru lansare o ceainărie superbă, Cafe D’Arthe, a cărei curte plină de verdeaţă a găzduit o mulţime de bipezi şi de patrupezi iubitori de poveştile “ca nişte dulceţuri puse la păstrare în cămara sufletului”, ca s-o citez aproximativ pe Laura.

M-a impresionat foarte mult lansarea, de câteva ori mi s-a făcut pielea de găină şi la un moment dat mi-au dat şi lacrimile, dar n-aş şti să vă spun exact de ce. Poate de la atmosfera prietenoasă, de la căldura care emana în valuri dinspre oamenii care veniseră în număr mare s-o felicite pe autoare, de la parfumul ameţitor al buchetelor uriaşe de flori primite de Laura, de la zâmbetele stinghere şi emoţionate ale bunicii Laurei şi mamei lui Andrei care păreau să radieze de mândrie, de la numele meu trecut pe interiorul cărţii, la mulţumiri, de la coperta frumos desenată, de la păpuşa făcută manual aidoma Laurei şi rochiei sale verzi sau de la fetiţa care se îmbufnase că Tic nu mai voia să se joace cu ea….

COOLPIX P310923

Am plecat acasă cu o carte şi o lumânare cu aromă puternică de izmă creaţă de la Savonia care m-a propulsat instantaneu pe şanţul de mai la deal de casa bunicii mele, unde creşte şi iarna o izmă incredibil de parfumată. Pe site-ul Savonia găsiţi cartea Laurei şi o multitudine de săpunuri şi lumânări parfumate care merită atenţia voastră.

COOLPIX P310953

Poveştile Laurei sunt infuzate de o naivitate şi de o boemie tinerească pe care eu nu le-am avut la 20+ ani şi care mă predispun la visare cu privire la momentul în care Eliza va ajunge la o vârstă similară. Călătorii, o iubire nebunească şi profundă, aventuri, biciclete, acelaşi blid de mâncare mai bogată sau mai sărăcăcioasă împărţit cu dragoste de doi tineri care nu aşteaptă să vină viaţa la ei, ci se duc ei la viaţă. Fac voluntariat prin ţări străine, iubesc un căţel, biciclesc prin lume, scriu cărţi şi fac fotografii superbe. E genul de tinereţe pe care mi-o doresc pentru Eliza pentru că nu vreau să se arunce într-o mare de responsabilităţi şi într-o carieră plină de constrângeri, asezonată cu rate la un apartament în complex rezidenţial şi o singură vacanţă pe an la all inclusive, cel puţin nu de la 20 de ani când viaţa trebuie trăită din tot sufletul, când se coc cele mai mari aventuri şi îţi ies în cale cele mai multe şanse, doar, doar să ai ochii deschişi să le vezi.

“Cartea asta are o inimă”, ne-a spus Laura în încheiere, “dacă o puneţi la piept, nu aveţi cum să n-o auziţi”. Dacă vă plac căţeii, bicicletele, tinerii şi poveştile de dragoste, atunci cartea asta e pentru voi!

Despre prima carte, Domnul Tic şi alte iubiri de pe Muşatini, am scris aici.

Bookfest 2015

În fiecare an, înainte să înceapă fie Bookfest, fie Gaudeamus, îmi spun două lucruri: 1 . Nu cred că ajung anul ăsta la Bookfest/Gaudeamus şi 2. Nu cumpăr nicio carte în afară de ce am pe listă. Şi în fiecare an reuşesc să ajung şi, pe deasupra, plec cu un sac de cărţi :D Iată, foarte pe scurt, ce noutăţi/oferte/reduceri am remarcat.

La editura Corint am remarcat o carte de colorat foarte frumoasă, din seria cărţilor de colorat pentru adulţi, Tărâmul viselor.

IMG_3701

Tot la Corint mi-a atras atenţia o carte despre istoria oraşului Iaşi, Iaşii de odinioară:

IMG_3704

La Vellant, mi-a plăcut o carte intitulată Arta de a călători şi am remarcat o nouă apariţie a lui Iv cel Naiv:

vellantLa standul Ad Libri, am remarcat albume foto frumoase despre România, precum şi un DVD cu imagini de tip documentar despre ce poţi vedea frumos în România:

IMG_3707

IMG_3709

La editura Gama, m-am amuzat răsfoind Este o carte, o carte haioasă despre ceea ce este şi ceea ce nu este o carte. O recomand tututor copiilor obsedaţi de tehnologie, cu siguranţă îi va amuza şi pe ei.

este o carte

IMG_3712

Tot la Gama, două cărţi absolut superbe, Darul lui Mibs şi Adăpostul, sunt la reducere, 10 lei fiecare sau 15 lei împreună:

IMG_3716

La editura Trei, avea seria nou lansată Ce să faci când…, un fel de cărţi self-help pentru copii (le am şi voi povesti de ele la un moment dat), precum şi o serie de cărţi despre diferite personalităţi:

IMG_3720

La editura All am răsfoit o nouă apariţie în colecţia Galaxia Copiilor, o carte de bucate pentru copii, în versuri, Greta şi reţetele ei:

IMG_3723

IMG_3724

În colecţia de cărţi de bucate semnată Laura Adamache au mai apărut două volume: Supe şi ciorbe şi Paste.

IMG_3726

La Arthur aveau foarte multe re-editări, puţine noi apariţii. Mi-au atras atenţia două cărţi pe care le-am şi cumpărat. Nu vă pot spune prea multe despre ele, ştiu doar că a trebuit să le am, mai ales cartea Laurei Grunberg care îmi aminteşte de Momo şi de Micul Prinţ laolaltă. La Arthur mă oprisem doar pentru că aveam pe listă cartea Castelul de sticlă (e 25 la târg) dar cartea galbenă m-a prins în capcană şi nu am mai plecat de acolo până nu am cumpărat-o. Rar mi se întâmplă să am aşa o chimie cu o carte şi sper să reuşesc să v-o prezint mai în detaliu curând.

IMG_3728

La Litera am admirat locul amenajat pentru copii, mi s-a părut deosebit, precum şi faptul că au pus foarte mult accentul pe cărţile pentru copii. Multe Disney, să ai de unde alege, şi mai puţine de adulţi, chiar a trebuit să scotocesc ceva să găsesc o carte tradusă de mine pe care mă rugase cineva să i-o cumpăr. Întâmplarea a făcut să fiu acolo chiar când Gaşca Zurli îşi lansa noul CD, Atenţiune, accelerăm. Dar despre Zurli vom mai vorbi în alt episod :) Mi-au plăcut mult nişte cărţi de poezii la Litera, din colecţia Poezia naturii:

IMG_3734

La Paralela 45 am remarcat multe noi apariţii frumoase pentru copii, chiar am rămas impresionată, de mult nu mai văzusem ceva nou şi drăguţ la ei, în plus cu reduceri destul de bune.

IMG_3745

IMG_3743

La Univers Enciclopedic Junior am admirat, pe fugă, poveştile lui Sibylle von Olfers şi ale Danielei Drescher. Nu am stat prea mult pentru că urmează să primesc cărţile şi vă voi povesti mai multe despre ele atunci:

IMG_3746

La Curtea Veche, am remarcat mai multe cărţi pe care mi-aş fi dorit să le iau acasă, printre care şi Privind înapoi pe fereastra bucătăriei (Arta bucătăriei sovietice o am şi urmează să v-o prezint), precum şi cartea Maria a României, o biografie a reginei Maria a României, repovestită pe înţelesul copiilor. Despre Regina Maria a României vom mai vorbi, mai am o carte superbă scrisă chiar de ea şi chiar vreau să v-o arăt şi să v-o recomand.

IMG_3751

IMG_3753

IMG_3754

La editura Nomina mi-a sărit în ochi o carte de poveşti intitulată Simona şi racheta magică. Să vă uitaţi bine la ilustraţie, să-mi spuneţi cu cine vi se pare că seamănă personajul principal :D

simona si racheta

La DPH, am avut multe de admirat, seria de cărţi aniversare, seria Sunt imbatabil care era la reducere (15 lei cele de vacanţă, 18 lei celelalte, i-am luat Elizei una de vacanţă, îi iau în fiecare an câte un set) şi colecţia Micii filosofi.

IMG_3769

micii filosofi

IMG_3766

IMG_3767

La editura Casa, mi-a atras atenţia o carte intitulată Siguranţa şi protecţia locuinţei, în care sunt multe capitole despre cum să vă protejaţi locuinţa de incendii, inundaţii, dar şi cum să reacţionaţi în caz de cutremur, de exemplu. Sper să am timp să v-o prezint mai în detaliu la un moment dat.

IMG_3783

Tot de la editura Casa, mi-am luat şi Prepararea mezelurilor în gospodărie, o carte care mă tenta de multă vreme.

photo

La standul House of Guides am răsfoit mai multe cărţi despre gastronomia românească, am şi plecat acasă cu una la 5 lei, cea din dreapta pozei – mai mult pentru faptul că are o listă cu festivalurile care se desfăşoară în România pe parcursul unui an calendaristic, şi am apreciat o carte de reţete româneşti publicată în limba engleză. Traducerea nu e una excelentă, dar mi se pare un cadou frumos pentru cineva din afară.

IMG_3785

IMG_3786

house of guides

La Girasol, seria cu Matilda şi poneiul ei Caramelo era la reducere, la 10 lei bucata.

IMG_3790

Tot la Girasol mi-a plăcut şi Atlasul drapelelor:

IMG_3791

La Editura Didactică şi Pedagogică mi-a plăcut mult o carte care se axează pe jocuri de cuvinte şi jocuri ale cuvintelor, intitulată Cartea isteţilor. Cu ajutorul unor versuri destul de reuşite, copiii învaţă despre omonime, sinonime, antomine, paronime, cuvinte care se citesc la fel şi de la cap la coadă şi de la coadă la cap, răspund la ghicitori, fac careuri de cuvinte şi multe altele. E o broşurică destul de subţire dar simpatic ilustrată cu modelaje din plastilină şi versificată inteligent de Niculae Tache. Cartea îşi merită din plin cei 7 lei daţi pe ea.

IMG_3795

La editura Adenium, în afară de cărţile superbe de benzi desenate după poveştile şi amintirile lui Ion Creangă, mai aveau câteva noi apariţii – o carte de versuri de Emil Brumaru, pentru amatorii genului, o carte pentru vegetarieni cu multe argumente în favoarea consumului exclusiv de mâncare de origine vegetală, precum şi o carte intitulată “69 de motive stupide să te apuci de citit”.

IMG_3803

IMG_3804

Nu în ultimul rând, am cumpărat de la standul librărie.net un joc de întrebări şi răspunsuri, pe stilul Sunt imbatabil de la DPH, dar cu un format mai mare şi cu întrebări ceva mai bine adaptate copiilor români, nefiind traduse din franceză ca cele de la DPH, ci gândite direct în română. Nu sunt nici astea scutite de greşeli, sunt câteva mici greşeluţe acolo, mai de fineţe aşa, dar per total a meritat banii. Jocul se numeşte Isteţul.

IMG_3801

Îmi cer scuze pentru calitatea pozelor, sunt toate făcute cu telefonul deoarece, bineînţeles, mi-am uitat aparatul foto acasă când am mers la târg. Aveam mult mai multe poze dar cele de pe telefon sunt foarte dificil de prelucrat, aşa că am făcut o selecţie drastică şi am evidenţiat doar ce am considerat eu că s-ar putea să vă intereseze de la târg. Dacă mergeţi, în afară de cărţi, să ştiţi că mai găsiţi un stand superb cu cafele deosebite, miere, ceaiuri, dulciuri, precum şi un “butoi” de îngheţată unde se vinde o îngheţată artizanală excelentă. Şi nu uitaţi că vă aştept duminică la atelier!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 939 other followers