Feeds:
Posts
Comments

Articol scris de Liviana Belciug pentru acest blog – textul şi fotografiile îi aparţin.

Dragi mămici şi cititori ai Laurei,

sper ca acest articol să vă inspire şi să vă arate că se poate organiza şi acasă o super petrecere pentru copiii. Bugetul nu se compară nici pe departe cu cel pentru plata animatorilor, se pot folosi şi materiale reciclabile, însă este nevoie de o bună organizare de timp şi, mai ales, de un ingredient special numit “iubire”.

Succes tuturor!

Ahooooy, mates!

Aţi recunoscut salutul piraţilor? Este primul lucru pe care un candidat la “funcţia” de pirat trebuie să-l ştie.  Şi cum piraţii sunt de mare interes pentru băieţeii (şi nu numai) din ziua de azi, o petrecere aniversară cu această temă va fi cu siguranţa foarte apreciată de cei mici (categoria 4-12 ani).

Dar cum să organizezi o astfel de petrecere tematică la domiciliu şi fără să apelezi la firme specializate?

Ei bine, cu puţina preocupare şi imaginaţie, acest lucru este posibil şi realizabil cu un buget mic. Iată cum am procedat eu:

Distracţia şi jocurile sunt primele lucruri pe care copiii le aşteaptă de la o petrecere, apoi mâncarea şi mai ales tortul!. De asemenea, un decor inspirat nu va trece neobservat şi le va stârni invitaţilor interesul pentru ceea ce va urma să se întâmple.

Decorul

Pentru reuşita maximă, pregătirile pentru petrecere e bine sa demareze cu câteva zile sau chiar săptămâni înainte. Puteţi începe cu realizarea decorului la care, e de preferat, ca toţi membrii familiei să se implice. Noi am optat pentru unul cu temă marină, amenajat în dreptul unei ferestre generoase, dar desigur că fiecare poate să improvizeze în funcţie de spaţiul de desfăşurare şi tema petrecerii:

Pentru a sugera un spaţiu pirateresc în camera unde va avea loc distracţia, pot fi folosite: o plasă de pescar, steaguri de piraţi (bucăţi de material textil cu diferite desene), cutii cu bijuterii, chei vechi, sfoară, colace de salvare, pestişori, papagali de jucărie, piraţi de jucarie, cărţi cu piraţi etc.

La uşa camerei copilului sau la cea de la intrare puteţi agăţa de clanţă un mesaj amuzant tipărit pe hârtie “Accesul permis doar pentru piraţi!”.

Pentru un final de petrecere de mare success, e bine să pregătiţi din timp o piñata ce poate avea formă de cufăr sau de corabie.

Pentru cine nu ştie, piñata reprezinta o cutie făcuta din carton, cu surprize dulci (a noastră a avut bănuţi de ciocolată) cu un mecanism secret de deschidere şi de regulă agăţată de tavan. Cutia noastra a avut şi o cheie de care au fost legate mai multe sfori, fiecare copil a tras, pe rând de câte o sfoară însă doar una dintre ele a scos cheia care a deschis cufărul permiţând suprizelor să cadă pe covor.

Trebuie să recunosc că soţul meu a făcut din acest cufăr o adevărată operă de artă, investind mult timp în realizarea ei, dar încântarea copiilor a fost pe măsură, aşa încât aş zice că a meritat fiecare minut investit la fabricarea ei. Jocul cu desfacerea pinatei este unul din cele mai gustate momente ale unei petreceri şi pentru acest motiv vă recomand să confecţionaţi/achizitionaţi neapărat una.

Puteţi ruga copiii invitaţi să vină costumaţi, dar este bine să le oferiţi o parte din recuzită chiar voi, aceasta rămânându-le ca amintire dupa eveniment. Noi am ales să confecţionăm bandane negre cu semnul oaselor şi brâuri din satin roşu.

Jocurile

Există o multitudine de posibilităţi pentru distracţia celor mici, iar Internetul este generos în găsirea jocurilor cu piraţi. Noi le-am ales şi ordonat astfel:

  • Am colorat desene cu piraţi şi corăbii până la sosirea tuturor musafirilor.
  • Introducere in lumea piraţilor prin întrebări şi răspunsuri: Cine sunt piraţii, ce ştim despre ei: sunt hoţi ai mărilor, curajoşi, puternici dar şi răi, harnici (spala duşumeaua), fac mâncare, luptători etc. Cum se salută între ei?
  • Fiecare invitat trebuie să demonstreze că poate face parte dintr-un echipaj de piraţi şi că e pregatit să pornească într-o mare aventură
  • Proba de curaj şi echilibru: fiecare copil trebuie să treacă puntea (o scândură pusă pe 2 suporţi la cca 20 cm de sol) înainte şi înapoi fără a cădea de pe ea. Dedesubt e oceanul plin de rechini şi balene (se pun câteva jucării sub punte). Copiii mai mari pot trece puntea având ochii legaţi.
  • Proba de atenţie şi rezistenţă: un adult învârte un băţ peste care cei mici trebuie sa sară fără să-l atingă
  • Proba de rapiditate: cât de repede poţi să-ţi pui ciorapii şi cât de mulţi poţi pune (concurs intre perechi de câte 2 copii). Într-o pungă se pregătesc ciorapi desperecheaţi şi, la semnal, aceştia sunt puşi pe covor
  •  “Ascultă comanda căpitanului”! Căpitanul (rol jucat pe rând de fiecare copil) dă comenzi şi echipajul le execută (după ce le-a reţinut):
  1. “Salută căpitanul!” –toată lumea spune “Ahoy căpitan!”
  2. “Spălaţi puntea!”: se prefac că dau cu mopul
  3. “Furtună!”: toata lumea se leagănă stânga-dreapta din picioare
  4. “Rechini!”: toată lumea stă pe spate cu o mână în sus
  5. “Om la apă!”: se ţin cu mâna de nas şi sar în sus.
  6. “Vâsliţi!”: se aşază pe vine şi se prefac că dau la vâsle
  7. “Jos pe punte!”: toată lumea stă pe burtă
  8. “Şobolani pe punte!”: toată lumea stă în fund, strângând picioarele, fără să atingă puntea
  • Echipajul de piraţi porneşte pe ocean şi întâlneşte o corabie pe care vrea s-o atace/scufunde. Să înceapă atacul! Se pregătesc 2 pungi cu număr egal de bulgări din hârtie de ziar. Fiecare echipă primeşte câte o pungă şi fiecare membru trebuie să arunce bulgări în echipa adversă (terenul se delimitează cu o sfoară). Câstigă echipa care a reuşit să arunce cei mai mulţi bulgări în corabia adversă.

Cântăm la mulţi ani sărbătoritului şi servim tortul!

  • Găseşte comoara! Piraţii primesc o hartă cu indicii pe care le vor urma astfel încât să găsească o comoară! (o cutie cu punguţe de dulciuri oferite cadou fiecărui invitat).
  • Desfacerea pinatei!

 Gustările şi tortul

Gustările pentru invitati pot fi şi ele încadrate în tema aleasă, printr-un aranjament adecvat. Castronelele noastre cu salate au constituit veritabile corabii piratereşti ale căror catarge au fost făcute din beţe de frigărui:

Tortul aniversar poate avea formă de corabie, de pirat sau cufăr. Al nostru a reprezentat un pirat, iar crema din interior a fost cu ciocolată.

Din când în când voi mai avea şi câte o postare din asta pentru că am multe lucruşoare de-ale mele sau de-ale Elizei care au nevoie de noi proprietari şi, în felul acesta, poate voi reuşi să “reciclez” banii de pe jucăriile Elizei, de exemplu, adică să vând o jucărie pe care nu o mai vrea şi să cumpăr ceva ce vrea. De exemplu, aş vrea să îi cumpăr acum un cărucior pentru păpuşi mai înalt pentru că se cocoşează la cel pe care îl are. Dar cum căruciorul cade la categoria moft, nu are loc în bugetul domestic :-) Aşa că încerc pe alte căi să-l procur. Am văzut căruciorul perfect, şi înalt, şi rezistent, într-un magazin azi, la 135 de lei. E mult, ştiu, dar Eliza mea e un copil deosebit, aşa că îl merită. Şi după ce va creşte prea mare pentru el, va ajunge la alt copil, aşa că, într-un fel, se justifică achiziţia unuia mai de calitate. Încep să strâng bani la puşculiţa pentru cărucior cu acest centru de activităţi Tiny Love. Nou, costă peste 350 de lei cam peste tot. Iniţial am vrut să-l dau fix cu 135 ca să iau căruciorul, dar până la urmă m-am gândit că poate tot cineva cu buget redus ca mine şi-l doreşte, aşa că îl dau cu 85. Are toate jucăriile incluse şi este în stare foarte bună, deşi l-au folosit trei bebeluşi până acum.

Aici un filmuleţ cu acest centru de activităţi, găsit pe youtube:

Doar predare personala în Bucureşti, pentru că arcadele sunt foarte lungi şi nu ştiu cum le-aş putea împacheta. Cine îl ia, primeşte şi o jucărie de bebeluş cadou :-) Dacă îl vrea musai cineva din ţară, scrieţi-mi şi încercăm cumva să găsim o soluţie :-)

Mă uitam azi prin statistici să văd ce mai caută lumea pe google să ajungă la mine şi iată ce am găsit.

Pentru cine a căutat de şapte ori “cum poti umfla baloanele lungi modelatoare” îi recomand cartea de la editura Casa, Figurine din baloane, unde explică tot ce are nevoie să ştie.

Pentru cine a căutat “oameni care danseaza vals de colorat pt copii”, uite ce am găsit şi eu pe google, e mai util să cauţi direct pe google images, în engleză (couple dancing waltz coloring pages) şi să selectezi că vrei să fie desen liniar sau grafică.

Pentru cine a căutat “transpiratie par copii” – mă tem că nu te pot ajuta, şi Eliza mea transpiră foarte mult, mai ales în cap. Mi s-a sugerat s-o duc la medic să îi facă nişte analize legate de nivelul fierului din organism, dar nu am considerat-o o problemă atât de stresantă momentan.

Pentru cine a căutat “poveste meserii” – chiar nu prea ştiu poveşti cu meserii şi când mătuşa mea a avut la grădiniţă examenul de grad pe tema meserii, am făcut cu ea o frământare de creieri (adică brainstorming, da?) şi nu ne-a venit în minte decât povestea cu croitoraşul cel viteaz care nu e despre meserie, oricum, ci despre cum să fii şmecher şi încă două poveşti pe care le ştiu eu din copilărie şi care m-au marcat în sens pozitiv. Una dintre ele v-o relatez pentru că e cea care mi-a fost cel mai aproape de suflet: un prinţ bogat se îndrăgosteşte de fata unui bătrân sărac care îşi cîştiga existenţa împletind rogojini din trestie sau din nuiele, nu mai reţin exact. O cere de nevastă, însă bătrânul îl întreabă ce ştie să facă în afară de faptul că e prinţ şi acesta, evident, nu ştia nimic. Îi spune că nu-i dă fata până nu învaţă o meserie. Atunci prinţul vine ucenic la bătrân şi învaţă să facă rogojini. După aceea se însoară cu fata şi se duc să trăiască fericiţi la palat. Numai că după o vreme, în urma unor uneltiri, prinţul e dat jos de pe tron şi fuge cu soţia lui să scape de cei care voiau să-l omoare. Ajunge într-un sătuc şi se stabileşte acolo ca… aţi ghicit,  împletitor de rogojini. Astfel îşi cîştigă existenţa şi îşi întreţine soţia. Concluzia mea este că trebuie să ştii mereu să faci ceva şi cu mâinile şi cu capul. Când te lasă una, munceşti cu alta.

Am avut multe căutări pe prăjituri cu cremă, origami uşoare (neapărat uşoare), aranjamente şerveţele, talente de năzdrăvani (nu ştiu cum or fi ajuns la mine), fustă din tul sau tutu (probabil pentru serbări), mănăstiri (probabil pentru excursii).

Top trei căutări au fost: pui cu smântână, grătar disc şi aperitive/mese festive, semn că lumea se pregăteşte de grătar şi de aniversări sau nunţi/botezuri :-)

M-aş amuza să aflu de la alţi bloggeri ce căutari amuzante au sau care sunt top trei căutări ale lor :-) Asta dacă vreţi să ne împărtăşiţi!

Am descoperit cartonaşele de joc şi joacă de la Clever Book pe pagina lor de facebook şi apoi am găsit site-ul (care e în construcţie momentan) şi am intrat în contact cu ei şi aşa am primit cadou trei pachete de cartonaşe de joc pentru Eliza: 100 de jocuri pentru copii de luat în călătorii, Jocuri hazlii cu meserii şi Puzzles about nature and numbers.

Despre Jocuri hazlii cu meserii nu vă pot spune foarte multe pentru că mătuşa mea m-a rugat să i le împrumut pentru ora ei deschisă de la grădiniţă, unde a avut ca temă meseriile şi, pentru că nu găsea mai deloc materiale, i le-am oferit cu drag. Ea şi-a împărţit copiii pe echipe şi le-a dat cartonaşele să potrivească meseriile cu uniformele, cu ceea ce fac etc. Vom reintra curând în posesia lor şi ne vom juca mai mult cu ele atunci.

100 de jocuri de luat în călătorii este momentan favoritul nostru: are si cartonaşe mai dificile şi unele mai uşoare, aşa că sunt şi pentru copii mai mari şi pentru cei mai mici, doar să le citiţi voi instrucţiunile. Tipurile de jocuri sunt atât de variate, ca nici nu ştiu cum să le descriu: tip labirint, diferenţe între două imagini aparent identice, conectare imagini, identificare elemente lipsă/în plus, continuarea unui desen făcut doar pe jumătate, adăugarea de trăsături unui desen existent, uneşte punctele etc. Cartonaşele sunt laminate, aşa că puteţi scrie pe ele cu carioca inclusă în pachet şi apoi puteţi şterge. Cartonaşele pot fi refolosite iar şi iar şi iar…. Iulia (cea care se ocupă de Clever Book România) îmi povestea că le ia cu ea peste tot, şi la teatru, şi la restaurant, şi la coafor, oriunde merge împreună cu copilul, şi cărticelele sunt în geantă. Şi e o idee foarte bună să nu i le daţi toate o dată, ci pe rând şi să ţineţi mereu câteva de “surpriză” în geantă, pe care să le scoateţi în momentele mai stresante sau mai dificile sau mai plictisitoare.

Eu tocmai de asta nu i-am dat Elizei încă pe cel cu Puzzles about nature and numbers pentru că urmează să facem o călătorie lungă cu trenul şi vreau să beneficiez de elementul surpriză :-)

Cartonaşele se găsesc în librării şi eu le-am văzut aseara şi într-un magazin Inmedio (cu presă), costă în jur de 25-35 de lei, în funcţie de pachet şi cred că sunt un cadou perfect pentru 1 iunie. Joc şi joacă pe un singur cartonaş!

Găsiţi acest articol şi în colecţia Cărţi pentru copii. Ca să participaţi sau să vedeţi celelalte articole înscrise, click pe broscuţă!



Disclaimer: toate fotografiile aparţin editurii Clever Book.

Vă spuneam acum câteva săptămâni că Eliza a fost la o lansare de carte organizată de editura Paralela 45 în cadrul librăriei Bastilia. În afară de cartea Irinei Bogdan, Căsuţele animalelor (de care o să vă vorbesc când o să apară interviul cu Irina pe Activităţi Copii), editura Paralela 45 a lansat colecţia de cărţi acordeon: 5 poveşti din literatura universală repovestite într-o manieră potrivită copiilor şi cu ilustraţii mari, clare şi detaliate  – perfecte pentru Eliza, de exemplu, care, cu greu, îşi imaginează ceva care nu e ilustrat în carte şi mă chestionează mereu unde se află în desen ceea ce am citit în carte. Cele cinci poveşti sunt: Punguţa cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe, Capra cu trei iezi, Ridichea uriaşă şi Răţuşca cea urâtă. Carticelele sunt sub forma unor foi dreptunghiulare de carton, lucioase, împăturite stil acordeon.

În afară de povestea propriu-zisă, cartea mai are şi un joc-puzzle pe spate. Ar fi fost grozav dacă se putea decupa puzzle-ul, dar bănuiesc că la 5 lei cât costă cartea, dacă cel mic insistă, puteţi sacrifica una pentru puzzle şi una s-o păstraţi pentru citit :-) De asemenea, cei mici sunt invitaţi să coloreze personajul, aşa că această simplă cărticică e, de fapt, 3 în 1: are o poveste, un joc şi ceva de colorat (cam ca la ouăle kinder, dar fără calorii :-) )

Cărţile fac parte din proiectul Educational Internaţional TIMTIM-TIMY de care o să vă mai vorbesc în curând. Lansarea în sine a fost ca o petrecere pentru copii, cu pictură pe faţă, cu un ilustrator care desena la comandă tot ce voiau copiii, cu un animator care făcea figurine din baloane, cu o piesă de teatru improvizată cu copiii din sală (punerea în scenă a poveştii din Ridichea Uriaşă în care Elizuca mea a fost şoricelul), per total un eveniment foarte reuşit din ce am auzit de la Eliza, căci eu n-am fost acolo :-) Îi felicit că au ştiut să se adreseze copiilor şi nu părinţilor, lucru pe care puţine edituri ştiu să-l facă la o lansare.

Şi cu acest articol inaugurez colecţia Cărţi pentru copii, iniţiată de Little Lucky şi găzduită de mai multe bloguri. Dacă vreţi şi voi, click pe broscuţă.



Aş vrea să vă invit la o dezbatere despre cum îi educaţi voi pe copiii voştri cu privire la competiţii şi la câştigarea acestora: îi învăţaţi că e bine să câştige prin orice mijloace, că e bine să fie super-competitivi, că trebuie să fie mereu pe locul 1, orice-ar fi?

Mi-a venit ideea să discutăm despre asta când am citit pe facebook postarea unei persoane care ne îndemna să votăm lucrarea unui copil şi spera că, cu ajutorul celor 5000 de prieteni din listă, copilul respectiv va câştiga. Ştiţi  deja că eu sunt împotriva concursurilor cu votări, însă chestia asta m-a inflamat puţin. Să zicem că şi Eliza va participa într-o zi la un concurs, cu o lucrare foarte bună. Dacă eu nu am 5000 de pieteni, ea nu are şanse să câştige, indiferent cât de bună ar fi lucrarea. Sau s-o luăm invers, Eliza face o lucrare slabă, însă eu mă rog de voi s-o votaţi şi voi, pentru că ţineţi la mine, o votaţi, în defavoarea unui copil care a muncit mai mult la acel proiect. Ce o învăţ eu pe ea: în primul caz, că nu contează ce şi cât munceşti, dacă alt copil are suficienţi prieteni (sau mama/tata are suficienţi prieteni) să îl susţină, va câştiga oricum, iar în al doilea caz că în viaţă câştigă cine are susţinere şi nu cine munceşte, aşa că nu are sens să mai muncească.

N-am nimic cu părintele care a postat asta, doar e datoria părintelui să-şi susţină copilul, însă m-a deranjat modul de abordare. Dacă ai 5000 de prieteni în listă, automat copilul tău poate câştiga şi o excursie pe lună. Dacă nu, ghinion, nu contează cât munceşti, că nu câştigi nimic. Mai normal mi s-ar  fi părut să scrie: ăsta e copilul meu, asta e lucrarea lui, dacă vă place, votaţi, dacă nu, nu. Şi asta ar fi fost ok. Însă m-am uitat în toată galeria şi erau lucrări mult mai muncite acolo care poate ar fi meritat like-urile alea date pe prietenie. Nu zic mai frumoase sau mai bune, că nu e treaba mea să-mi dau cu părerea, m-am uitat să văd, însă, cine a muncit mai mult.

Pe mine chestia asta cu competiţia a început să mă înspăimânte: de la competiţia din faşă cu cine vorbeşte mai repede, cine face mai repede la oliţă, cine se caţără mai repede pe tobogan, până la chestii de genul ăsta, nu e decât un pas. Ne naştem şi creştem într-o permanentă competiţie: pentru cele mai mari note, pentru premii, pentru bărbaţi/femei, pentru joburi şi pentru ce o mai fi, cred că şi pentru cel mai bun loc de înmormântare sunt unii care se bat, şi uităm că viaţa nu constă doar în competiţii şi comparaţii. Când le spun oamenilor că nu-mi doresc ca Eliza să fie premiantă, se uită ciudat la mine. Nu, nu-mi doresc să fie premiantă, îmi doresc să îi placă să înveţe, nu să fie un roboţel care să reproducă toate lecţiile de la toate obiectele. Dar asta e altă discuţie deja. Să revenim la oile noastre. Cum vă educaţi copiii? Spirit competitiv acerb sau spirit de echipă, plăcerea competiţiei etc? Şi din alt punct de vedere: în societatea în care trăim, cum e mai bine până la urmă?

Dragilor, îmi fac ordine în bibliotecă şi vând o mare parte din cărţile mele pentru că deja nu mai am loc unde să le depozitez şi nici nu mai îmi folosesc sau le am în dublu exemplare unele din ele. Aveţi lista mai jos, am lăsat-o în excel ca să vă fie mai uşor să le vedeţi, iar dacă vreţi vreunele din ele, daţi-mi mail şi discutăm. Eliza şi cu mine strângem bani pentru o excursie la munte, aşa că dacă aveţi nevoie de cărţi, m-aş bucura să le luaţi de la mine :-)

Avem cărţi poliţiste, romance, de hobby, de educaţie parentală, cărţi de învăţare limbi străine, dicţionare, aventuri etc. Aruncaţi un ochi, sigur vi se potriveşte ceva de acolo.

Dacă vreţi mai multe detalii despre o anumită carte, lăsaţi-mi comentariu şi vă răspund.

http://dl.transfer.ro/transfer_ro-13may-f570bbd79b3c.zip

Lista dvd-urilor este aceasta (n-am mai apucat s-o pun în tabel):

Rătăciţi printre cuvinte, Mai mult decât ficţiune, Povesti din LA (Crash), Întâlnire cu Joe Black, Gosford Park, Dragostea costă, Cuscrii, Legile atracţiei şi Slăbeşte cu Pilates. Costă 1 leu fiecare, dacă aveţi şi comandă de cărţi.

În curând voi pune şi alte câteva lucruşoare la vânzare (câteva chestii de bucătărie şi câteva lucruri pentru copii) pentru că strâng bani pentru un cadou de 1 iunie pentru Eliza (îşi doreşte un cărucior de păpuşi mai înalt şi mai rezistent şi am ochit unul pe okazii) şi pentru o zi petrecută la Terra Park :-) Aşa că atunci când voi pune lista, vă aştept să cumpăraţi de la mine!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 302 other followers