Despre drepturile de autor asupra pozelor

Am mai scris despre subiectul ăsta pe scurt aici, dar tot nu m-am lămurit, aşa că am zis să readuc tema asta în discuţie. Deci: să presupunem că faceţi nişte poze, ale voastre, la nuntă, ale copilului la botez, ale tuturor la o şedinţă foto de studio. Aveţi nişte poze minunate (doar sunt ale voastre, nu?) pentru care aţi plătit o căruţă de bani (presupunem, totuşi că v-aţi luat nişte fotografi profesionişti, nu prieteni, nu prieteni de-ai prietenilor, nu “am un coleg care tocmai şi-a luat un DSLR”).  Şi vă treziţi peste un an, doi, patru, zece, că pozele voastre au apărut într-o revistă, într-un banner publicitar, într-un catalog, în diverşi fluturaşi, fără să vi se ceară niciun fel de acord. Poate aţi avut nişte poze splendide la nuntă dar între timp aţi divorţat şi nu mai aveţi chef să le vedeţi nicăieri, sau Doamne fereşte, l-aţi pierdut pe cel de lângă voi şi un banner pe Cocor nu v-ar face ziua mai bună, ba din contră. Ce puteţi face în situaţia asta? Sunt curioasă câţi dintre voi încheiaţi un contract pentru pozele de la nuntă în care să se specifice clar cine ce are voie să facă cu pozele alea. Pentru că mie mi se pare absolut ridicol să dai o mie de euro pe o şedinţă foto de nuntă sau chiar şi o suta pe una de studio pentru copilul tău şi de banii ăştia să nu beneficiezi de intimitate. Mi se pare aiurea să văd pozele pe site-urile fotografilor înainte să le văd la miri şi mi se pare o încălcare a intimităţii mele să nu fiu întrebată înainte ca cineva să se folosească de pozele mele, poze pentru care am plătit. Dacă fotografii vor să îşi facă portofoliu, sunt sigură că există alte metode, există modele profesioniste, există prieteni care poate ar fi încântaţi să apară în poze, dar nu eu, clientul, care plătesc un serviciu care nu-mi vine cu nicio garanţie. Probabil că de asta am preferat să apelez la nişte prieteni (întâmplător fotografi profesionişti, cu ani de experienţă în spate dar nu aşa prezenţi în online) pentru că aveam încredere că pozele vor fi doar ale mele şi nu ale tuturor. Când am acceptat o şedinţă foto gratuită, am fost conştientă că pozele vor fi prezente în portofoliile fotografilor şi că nu voi putea dispune ce să se întâmple cu ele, dar să ţi se întâmple asta pe banii tăi, totuşi?

Deci, sondaj: câţi dintre voi aţi încheiat contract cu termeni clari pentru pozele de la nuntă sau de la botez sau pentru şedinţele foto de studio? Care ar fi prima voastră reacţie dacă v-aţi vedea pozele în altă parte decât în propriile albume? Şi pentru cei în domeniu, cui aparţin, de fapt, drepturile de autor pentru aceste fotografii? Aceste drepturi nu se vând odată cu serviciile?

7 Replies to “Despre drepturile de autor asupra pozelor”

  1. Foarte interesanta abordarea ta. Frumos mod de a problematiza asa o situatie. Problema asta cu drepturile de autor e foarte ciudat interpetata mai ales la noi. Teoretic cand faci o sedinta foto pentru care platesti pozele sunt ale tale. Dar intrucat ele sunt create de altcineva, acele poze ii apartin. Acum ca sa eviti aceasta situatie poti cere de la inceput sa ai dreptul exclusiv asupra lor. Contractul trebuie sa iti confere acest drept. Daca nu scrie in contract ce are dreptul si ce nu are dreptul sa faca fotograful cu ele atunci te poti astepta sa le vezi pe undeva cu siguranta, mai ales daca sunt bune. Faptul cu nu cunoaste o lege nu suntem scapati de rigorile ei. Stiu ca nu pare corect, dar adevarul e totdeauna la mijloc. Tu cand mergi la studio sa faci poze platesti un serviciu nu pozele in sine. Acelea sunt creatie si considerate ca atare. Daca vrei drept exclusiv de a le avea doar tu platesti pentru asta. De fapt fotograful iti cedeaza in exclusivitate dreptul de autor, paternitate operei cum e numita. Daca nu ai contract atunci ghinion. Pozele pot fi prin tot orasul. Poti sa mai apelezi la intelegerea lor ca sa le retraga, dar…… Putine sanse. Teoretic fiecare studio care se respecta ar trebui sa prezinte clauze speciale de genul acesta intr-un contract si mai ales sa iti prezinte un contract. Cred ca in Romania situatia drepturilor de autor nu e clara. Dar invatam usor si treptat. Asa ca fara contract iti cam expui viata, fie ca iti place fie ca nu…..aaas, in lipsa contractului si a unei intelegeri din partea studioului cred ca poti doar apela la terapie psihologica. Glumeam evident dar cam asta e realitatea!

  2. Salutare Laura. Ai atacat un subiect acordat cu vremurile noastre. Mai ales prin multitudinea de aparate şi fotografi care e în creştere. De fapt chiar de aici derivă o parte din probleme. Foarte mulţi îşi cumpără aparate şi se apucă de fotografiat. Vremurile permit deja oricui un blog sau sait şi deja avem toate condiţiile de publicare a fotografiilor, condiţii care acum câţiva ani nu existau sau erau prohibitive din cauza preţirilor. Până aici totul bine şi frumos, e absolut în regulă. Problema apare din faptul că învaţă uni de la alţii şi perpetuează aceleaşi greşeli. Astfel că ceea ce pănâ mai deunăzi era greşit , astăzi a devenit normalitate prin numărul mare de persoane care perpetuează aceiaşi greşală. Discuţia merită mai mult pentru conştientizarea celor care pe viitor vor fi subiecţii unor fotografi. Personal am cochetat cu fotografia, şi am folosit mult saiturile de profil aşa că vorbesc în cunoştinţă de cauză. Acei fotografi la care te referi, fac de fapt un abuz. Legea drepturilor de autor specifică clar că fotografiile aparţin fotografului dacă nu conţin persoane, sau dacă nu există un contract care stipulează altceva.
    Dacă există un contract sunt în vigoare prevederile acestuia. Iar dacă fotograful a fost plătit pentru şedinţa foto, fotografiile aparţin celui care a plătit. Pe vremuri ţi se dădea şi filnul, şi astfel aveai certitudinea că sunt doar ale tale. Astăzi cu tehnica digitală această garanţie nu mai este posibilă. În mod cert pentru a-şi construi portofoliul fotograful trebuie să ceară acordul subiectului şi să specifice unde vor fi folosite.

    Totuşi nu întotdeauna fotograful este vinovatul. De multe ori firmele care îşi fac reclama sau banerul caută fotografii pe net. Dacă găseşte fotografii la rezoluţie mare care pot fi folosite pe un print le va folosi. De multe ori chiar clienţii şedinţei foto îşi postează fotografiile plătite la rezoluţii mari care pot fi folosite. Un resize înainte de postarea lor pe net la maxim 1024 pixeli pe latura lungă te scuteşte de astfel de neplăceri.

    Aş vrea să atrag atenţia asupra uni alt aspect de evitat. Unii fotografi proaspeţi care nu au apucat să citească regulile branşei, îşi pun semnătura peste fotografiile tale, sau în anumite locuri pe albumul plătit de tine. Este deasemenea o agresiune. A-şi face cineva reclama pe albumul plătit de mine fără acordul meu este o agresiune.

    Dar… aş dori să fac puţin cunoscută şi vicecersa: A ajuns o nebunie să mai faci o fotografie de stradă. De multe ori oamenii de pe stradă sunt agresivi când li se face o fotografie. Este reversul medaliei…este aceiaşi agresiune dar privită din partea cealaltă. Să înţelegem că dacă suntem într-un loc public am acceptat deja implicit să ne “expunem” public. Un fotograf care face fotografii într-o piaţă să zicem nu poate fi acuzat că a făcut o fotografie cuiva anume. Cine nu vrea să fie văzut , să stea acasă. Ai ieşit în public, te supui normelor de conduită publice. Dacă ulterior se constată că fotograful a făcut un abuz, sigur el poate fi dat în judecată. Dar a merge pe prezumţia de vinovăţie de la început este cel puţin limitativ şi necivilizat.

    Pentru încheiere, din câte ştiu dacă ţi-a fost publicată o fotografie dintr-un cadru intim- nuntă, botez, studio, chiar fără un contract scris subiectul va avea câştig de cauză în defavoarea fotografului.

  3. Buna ziua.
    Exista depozite online unde fotografii isi pot vinde fotografiile. Am cercetat unele asemenea locuri si se spunea clar ca, daca ai persoane (recognoscibile) in poza, trebuie sa ai acordul lor pentru a vinde fotografia respectiva. Problema cred ca se pune cam asa: fotografia ii apartine fotografului, ca fiind creatia lui, dar imaginea mea imi apartine mie si eu decid daca vreau sa apara pe cine stie unde sau nu.
    In legatura cu fotografiile facute pe strada despre care vorbea Paul, as spune ca are si el dreptate, dar si cei care nu vor sa fie fotografiati. Mi se pare cam dura ideea “Cine nu vrea să fie văzut, să stea acasă. Ai ieşit în public, te supui normelor de conduită publice.” Sa nu mai ies din casa deloc? Nu, multumesc. Nu inteleg care sunt acele “norme de conduita publice” in acest caz. Nu as sari la beregata cuiva care face fotografii prin oras. Cand observ astfel de situatii, ma dau la o parte, ca sa nu apar in cadru. Cred ca bunavointa de ambele parti e esentiala in acest caz.
    Numai bine.
    Suzana

  4. Ma gandeam si eu ca in ziua de azi,cu internetul,te poti regasi prin cine stie ce poze,cine stie pe unde. Eu n-am pus niciodata poze cu copiii pe FB,totusi i-am vazut din intamplare pe o pagina a scolii de arta,unde i-am dus in vara,in tara,la cursuri de pictura.Era sa cad jos.Le-am scris,desi nu imediat,ca erau poze de grup cu diplomele,si ma gandeam ca aproape sigur nu le-or scoate,ca era vorba sa vada si altii ce fac ei acolo. Insa intr-o buna zi le-am scris,si mi-au raspuns imediat sa le spun care-s pozele,le-am insirat pe toate cel putin 10,si a doua zi deja nu mai erau pe pagina lor.

    E altceva,nu e ce spui tu,dar apropo de lumea virtuala,poze,etc 🙂

  5. Buna,
    Interesant subiectul. Dar cand pozele sunt pe facebook suntem constienti ca nu exista intimitate. Daca vrea x sa faca rost de poza ta face. Nu o sa sti niciodata de unde are x poza.

    1. Maria,eu zic ca daca sunt doar pe profilul personal,unde stii ca ai doar prietenii tai si nu alti straini,sau amici virtuali,n-ar trebui sa-ti fie teama.Daca iei parte la activitati care au pagini pe FB, si daca afli de poze,nu ramane decat sa te bazezi pe intelegerea celui care le-a postat pe pagina…

      No,hai c-am divagat de la subiect,asta ar fi fost un subiect nou,despre care ma gandeam sa scriu si eu la mine,dar pe urma am renuntat la idee,ca ce ar fi de zis si de comentat,decat sa incerci sa iei masurile necesare daca poti,cand esti pus in fata faptului.Nu poti preveni ceva ce nu stii.Sau mai stii,poate e de invatat ceva totusi,stiind ce/ca se poate intampla,sa iei unele masuri preventive.

  6. Daca iti face cineva poze (la nunta, botez sau pe strada), chiar daca il platesti, pozele nu sunt ale tale (sa ai tu drepturi de autor) pana nu faci un contract scris cu acea persoana. Trebuie sa fie un proces verbal in care fotograful semneaza ca-ti cedeaza drepturile de autor.

    Acelasi lucru se intampla si in cazul fotografilor…daca un fotograf iti face o poza, el nu poate sa o vanda sau sa o posteze pana nu are acordul tau. Tu trebuie sa ii cedezi dreptul de a folosi imaginea ta.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.