Face-a-book 2 – Concursul de recenzii

Când am primit newsletterul referitor la acest concurs am ştiu imediat că vreau să particip. Când e vorba de premii constând în cărţi, nu mă pot abţine, pentru că iubesc enorm cărţile şi bugetul pentru a le achiziţiona este extrem de mic şi deseori se duce pe cărţi pentru Eliza.  Şi când e vorba şi de un concurs cu juriu şi nu de un concurs cu votări, sigur mă înscriu şi eu.  La momentul respectiv nu aveam o carte frumoasă care să merite să participe la concursul de recenzii aşa că am aşteptat răbdătoare să-mi pice în mână cartea perfectă. Şi exact asta s-a întâmplat când o colegă a cumpărat de la editura Humanitas cartea Tumultul valurilor de Yukio Mishima. Este prima carte scrisă de un autor japonez pe care o citesc. La fel ca multe alte “trenduri”, piaţa de carte a fost invadată de traduceri din autori japonezi contemporani, din păcate nu toate de calitate. Am privit cartea cu scepticism, dar pentru că nu aveam altceva de citit, şi sinopsisul părea interesant, am luat-o şi nu-mi pare rău că am făcut-o.

Cartea are ca trei personaje principale, aş spune eu: un tânăr pescar sărac pe al său nume Shinji care, aflat la vârsta primei iubiri dar şi la vârsta primelor responsabilităţi, se îndrăgosteşte de Hatsue, cea mai frumoasă fată din sat, dar şi fiica unui bătrân bogat. Al doilea personaj principal este insula Utajima, locul desfăşurării acţiunii, descrisă de autor cu foarte mare drag, ca pe un organism viu în inima căruia îşi duc existenţa locuitorii ei. Iar al treilea este dragostea sub toate aspectele ei – dragostea de ţară, de mamă, de familie, de muncă şi, nu în ultimul rând, dragostea dintre un bărbat şi o femeie.

Toate aceste trei personaje sunt abordate în mod egal. Descrierile insulei te fac să visezi la un trai patriarhal într-o societate în care lumea lasă uşa deschisă când pleacă de-acasă pentru că nu există hoţi. Apele limpezi ale oceanului, din care scufundătoarele culeg algele, plajele cu bărcile de pescuit ancorate la mal, râul din care oamenii îşi iau apă cu rândul, copacii care par să formeze porţi tori-i, templul cu cei doi lei de piatră la intrare, farul păzit de un paznic bătrân şi de nevasta lui înţeleaptă, toate se unesc pentru a crea o imagine clară a insulei, ca într-un tablou viu colorat. În acest peisaj de vis, cei doi tineri par  la început un Romeo şi o Julietă a căror dragoste e pusă la încercare de  societate şi de familiile lor, însă ei se dovedesc repede dispuşi să treacă peste toate cu răbdare şi înţelepciune. Spre deosebire de personajele lui Shakespeare, ei nu au acel imbold necumpătat al tinereţii, ci ştiu să aştepte, cu inocenţă, un moment prielnic, ştiu să muncească din greu (şi băiatul sărac şi fata bogată), ştiu să respecte oamenii din jurul lor şi asta fără să pară două  personaje de carton dintr-un roman, ba din contră, ei sunt foarte umani. Shinji şi Hatsue trăiesc printre noi şi sunt o lecţie nepreţuită cu privire la modul în care poţi obţine tot ce îţi doreşti dacă ştii să aştepţi şi să speri. Dragostea dintre ei nu este tragică şi nici nu tinde să devină aşa; în ciuda împotrivirii tatălui, cei doi nu disperă şi nu dau o tentă dramatică acestui lucru, ci îşi analizează soluţiile în mod raţional. Iată un fragment care mie mi-a plăcut mult:

“Ştia că Hatsue îi va cere să găsească o soluţie grabnică. S-o răpească? Dar trăiau pe o insulă izolată. Să fugă pe mare? Shinji nu avea o barcă a lui şi, înainte de toate, nu avea bani. Să moară împreună? Se mai întâmplase ca îndrăgostiţii de pe insulă să-şi pună capăt zilelor, dar aceştia fuseseră nişte egoişti, cărora nu le păsa decât de ei înşişi. Sufletul generos al tânărului respingea ideea. Niciodată nu-şi dorise să moară şi, mai presus de orice, avea o familie care depindea de el.”

Dragostea nu devine acel sentiment care îţi pune stăpânire pe viaţă şi nu te mai lasă să faci nimic altceva, ba din contră:  Shinji munceşte mai cu spor în numele dragostei sale şi acest efort este cel care, până la urmă, îi va permite să fie alături de iubita lui.

O carte excelentă, căreia îi acord nota zece pentru morala mascată cu dibăcie, pentru descrierile superbe (dar scurte, aşa cum ar trebui să fie orice descriere care să atragă cititorul şi nu să-l facă să sară paragraful), pentru lipsa de dramatism şi adaosul de naturaleţe umană (paragraful în care scufundătoarele îşi compară sânii este absolut extraordinar).

Titlu original: Shiosai
Titlu românesc: Tumultul valurilor
Autor: Yukio Mishima
Traducător: Andreea Sion
Editura: Humanitas
An de apariţie: 2010