În ultima vreme s-a tot vorbit şi se tot vorbeşte de alimentaţia bio sau eco sau tradiţională sau sănătoasă sau cum vreţi voi să-i mai spuneţi. Subiectul nu e epuizat încă aşa că îmi permit să mă bag şi eu în seamă pe tema asta, din nou. În materie de alimente sau alimentaţie, nu am fost niciodată exagerată, asta e tot ce pot să afirm. Nu am mâncat în exces nici dulciuri, nici carne de porc, nici soia modificată genetic, nici tofu (de fapt, tofu deloc) şi nici nu am adoptat vreo dietă sau vreo conduită alimentară diferită de cea considerată normală din punct de vedere social (observaţi că încerc să fiu cât mai politically correct, da?). Nu mi se pare normal ca mamele să îşi oblige copiii de un an sau doi să fie vegetarieni sau vegani sau să ţină post, pentru că eu consider că astea sunt alegeri personale, iar un copil mic nu poate face o asemenea alegere. Insist din nou că asta e părerea mea, nu trebuie să fiţi de acord cu ea. Mă strădui să îi ofer Elizei alimente de calitate, dar nu mă crizez dacă nu găsesc ouă la ţărani şi sincer nu îmi vine să dau 1 leu şi ceva oul doar pentru că e bio. Poate foarte bine să le mănânce şi pe cele din comerţ. La fel şi cu alte produse. Încerc să nu exagerez pentru că ştiu că drumul în viaţă nu îi va fi pavat cu sucuri bio, cartofi eco şi carne de la animale nestresate. E bine să fim echilibraţi şi să nu exagerăm, nici cu mâncarea nesănătoasă, nici cu mâncarea “prea” sănătoasă.
Dar am deviat de la subiect. În materie de mâncare bio, încerc de câte ori pot şi mă ţin buzunarele să ajung la magazinul La Baciu din Calea Floreasca 69, unde se vând preparate din carne făcute după reţete tradiţionale, fără conservanţi şi coloranţi, precum şi dulceţuri, şerbeturi, brânzeturi şi prăjituri de casă. Ador muşchiul de vită făcută de nea Baciu şi familia – pot spune cu mâna pe inimă că nu am mâncat niciodată ceva mai bun. Cârnaţii de casă cu usturoi, kaizerul, toba, slănina, ba chiar şi parizerul au gustul adevărat de carne şi mirodenii pe care mezelurile din comerţ l-au lăsat de mult în urmă. În galantare, te îmbie atât produse din porc, vită şi oaie, cât şi din curcan sau pui, iar în încăperea alăturată stau la vedere caşcavaluri afumate şi neafumate, păstrăv în cobză de brad, brânză de burduf, borcane burtoase de ardei în oţet, salată de ghebe, murături, zacuscă, pastă de ardei iute, hribi muraţi, găvănele cu miere, sticle de sirop, coşuri cu poale în brâu, cozonaci, pâine cu barabule şi pampuşte cu ciocolată. Dacă nu sunteţi convinşi de gustul lor, gazdele vă îndeamnă să degustaţi şi apoi să vă hotărâţi. Scopul lor e să fiţi mulţumiţi de ceea ce cumpăraţi şi de asemenea să vă familiarizeze cu gusturi şi produse noi. De exemplu, câţi dintre voi (şi nu pun la socoteală moldovenii) ştiu ce-i aia chişcă? Graiul dulce moldovenesc mă unge pe suflet iar atitudinea lor sincer prietenoasa şi calmă mă impresionează de fiecare dată. E adevărat că preţurile sunt mari, dar nu trebuie să cumpăraţi mult. Am luat o data cinci felii de parizer şi ştiţi ce? Nu s-a supărat nimeni. Am văzut că vin acolo şi pensionari care prefera sa mănânce o suta de grame de pastramă de calitate decât jumate de kil din porcăriile din supermarketuri.
Magazinul este deschis doar vinerea, sâmbăta şi duminica şi are ofertă limitată, deoarece La Baciu se vând doar produse proaspete, făcute manual şi dacă ar prepara cantităţi industriale s-ar pierde “sufletul” pus în ele. Vă las cu câteva poze pe care le-am făcut azi când am fost să iau bunătăţi pentru petrecerea de mâine a Elizei.
Dacă ajungeţi pe acolo încercaţi musai slăninuţa, muşchiul de vită şi cârnatul cu bucăţi mari de carne! De fapt, încercaţi totul pentru că motto-ul casei este “hai, ce vă mai dăm să gustaţi?” O să descoperiţi o lume a gustului pe care nici nu v-aţi imaginat-o! Nu e o lume pe care s-o mâncăm în sandviş în fiecare zi, dar măcar la ocazii speciale merită să investim în bucate delicioase, care satisfac şi cele mai rafinate gusturi.
probabil ca bune produsele, dar preturile te sperie, probabil din cauza zonei. nu e pentru toata lumea
Da, dupa cum am zis, preturile sunt cam mari si cred ca si zona te sperie. Probabil batraneii pe care i-am vazut stateau pe acolo, ca nu vad eu pensionarul din militari sa se duca la baciu sa ia salam. Eu lucrez relativ aproape (la cateva statii de autobuz) si m-a dus o colega acolo mai demult. Altfel, nu cred ca intram nici eu.
sa inteleg ca maine degustam?deja imi ploua in gura…Doamne, ce bunataturi! Lasa ca in fotografii arata superb rezentarea, cred insa ca si gusturile sunt delicioase.yum-yumiiiiiii.Cand intra indemnizatia, primul drum e la nea Baciu,clarisiomooo 😀
Degustam, degustam 🙂
are you trying to kill us or what?
😀 nu trage, dom semaca, sunt eu, laurica 😀
Dl Baciu e consatean de al meu. Eu ma bucur de copil de bunatatile lui. A fost solicitat chiar si la Palatul Buckingham cu produsele sale de catre Regina Mama. Acum este la Iasi in Caravana produselor bio organizata de Ghe. Flutur, unde sunt mai multi ca el cu diverse produse. Week-endul viitor sunt la Cluj. Intr-adevar sunt piperate preturile, dar pot sa spun ca totul se face ca la carte, cu retete din satul de care apartinem si deoarece eu cumpar direct de la abatorul lui, oamenii sunt aceeasi de ani de zile care pun mult suflet in ceea ce fac. Cand ma duc acasa si vreau sa cumpar anunt cu cel putin 3 zile ca sa fiu sigur ca gasesc ceva, ca daca nu totul se duce la voi bucurestenii.
Pofta buna la degustat!
Amala, multumesc pentru comentariul tau frumos. Produsele cumparate de la domnul Baciu au facut furori la petrecerea Elizei 🙂
Imi aduc aminte cand ma uitam la pozele Amalei de acasa de sarbatori si mi se facea o pofta de cate bunataturi avea in cos acolo 🙂
Asa e, in pozele care le-ai vazut, erau toate de la Baciu.
LA MULTI ANI pt Eliza!! Sa fie sanatoasa si sa va aduca doar bucurii.
[…] mâncare am avut la aperitiv pastramă de vită, cârnaţi şi slănină de la Baciu, aduse pe un fund de lemn (n-am mai apucat să fac poze că au dispărut în secunda doi), o oală […]
Felicitari ca o inveti de mica pe Eliza cu traditiile si lucrurile frumoase. La multi ani inca o data Eliza!
Domnule Baciu,vă scriu şi aici pentru a vă întreba dacă doriţi o reţetă de cârnaţi(vişli) ce am primit-o cu mulţi ani în urmă.Am încercat să o înregistrez la OSIM,dar a rămas până la urmă într-un sertar.costelart@yahoo.com
a fost o emisiune la ProTV cu nenea asta [sunt aproape sigura ca el era]. si din ce am vazut in magazinul lui… te lingi pe degete. : )
Da, a fost, cred ca in prima zi de Craciun, la stiri.
Vand produse la Baciu la preturi mult mai mici.
Pentru comenzi va rugam sa ma contactati pe mail.
Eu cred ca vinzi pastrama si carnati, nu produse “la baciu”. Produsele “la baciu” sunt unice.
aici si alte magazine : http://timp-liber.acasa.ro/hobby/de-unde-cumparam-bunatati-de-craciun-146940.html
mai exista si KI LIFE – pta Amzei, Leacul – zona Perla- Dorobanti. Eu l-am incercat si pe acesta: pentru mezeluri : http://www.targuldomnesc.ro/
[…] de carnaţi cu piure şi salată de roşii şi castraveţi ca la mama acasă şi dacă e închis la Baciu sau n-aveţi drum pe acolo, mai bine cumpăraţi orice marcă groaznică vă trece prin cap decât […]
Imi permiti sa deviez putin si eu ? 😀
De curand am petrecut cateva saptamani in Franta si nu am mancat in restaurante decat de 2 ori. Am fost cu cortul, cu aragazul si butelia:), asa ca ne-am aprovizionat de peste tot unde se vindea mancare. Surpriza mea cea mare (poate se stie, dar eu nu stiam), a fost ca in Franta mancarea este cea mai scumpa dintre necesitati. M-am zgarcit in primele zile, am cautat cel mai iefin market/mini/supermarket, si am luat ce am gasit mai ieftin. Cel mai ieftin insemnand pret normal de carrefour romania, sa zicem ,sau chiar si pret normal de olanda, unde locuiesc. Calitatea: extrem de proasta. (carnea la un pret rezonabil de exemplu era numai din organe..beah:D ).
In fine, unde voiram sa ajung: surpiza adevarata a fost ca francezul, cel mai sarac – adica in “shlapi” vai de ei, mirosind puternic – asa cum trebuie sa miroase un francez:D, cu un cordon din rafie, sau mai stiu ce matriale ciudate, legat peste haina la brau..intelegi tu: homeless, ai zice:D), cumpara mancare scumpa: calitate maxima, in plus isi ia si luxurile: foie gras, unturi de animale si de fructe etc…(de altfel, despre bucataria franceza s-a scris ca despre o controversa, deoarece ei mananca portii mici, se spune, dar fara restrictii, si sunt foarte sanatosi, despite the foie gras:D).
Ah, si ce tineam si cu alte ocazii sa iti scriu este o confesiune: te citesc cu drag si fiindca pe blogul tau descopar o Romanie de care altfel cu greu mi se face dor. La tine pe blog vad lucruri care imi starnesc admiratia, fie ca e vorba de activitati pe care le faci cu Eliza, de conferinte la care participi, de probleme pe care le discuti, de lupta cu editura nesimtita (asta era mai demult, si nu mai stiu exact despre care era vorba…). Asa ca, un hug virtual, si sper sa scrii mereu!
Multumesc din suflet, Ancuta!