Colier de toamnă
Vă mai amintiţi de copilărie când vă făceaţi coliere din seminţe de mere, de tei sau de dovleac? Ce-ar fi să ne reamintim împreună cu copiii noştri şi să îi învăţăm că ne putem bucura de lucrurile cele mai simple. Dacă mâncaţi multe mere sau sculptaţi dovleci pentru Halloween, păstraţi seminţele, clătiţi-le uşor, apoi întindeţi-le la uscat pe un prosop de hârtie. Nu le lăsaţi mult pentru că sunt prea tari dacă se usucă până la capăt. Înşiraţi-le pe aţă creând modele cât mai deosebite şi puneţi la capete închizători de mărgele dacă aveţi, dacă nu, legaţi pur şi simplu capetele. Puneţi colierele la păpuşi sau păstraţi-le pentru serbările la care fetiţa voastră va fi zâna toamnei 🙂
Creativa cum ne-ai obisnuit :). Interesanta ideea pentru un proiect in familie. Te pup.
Ca de obicei Laura, inca o idee buna! Imi amintesc cum adunam fel de fel de seminte la bunici sau melcisori si scoici de la mare si faceam coliere. Cu aceasta ocazie mi am dat seama ca astea s au intamplat asa de demult…
Cati, asta imi aminteste ca atunci cand eram copil strangeam niste melcisori mici, mici, spiralati, care cresteau intr-un sant la mama la serviciu si faceam coliere lungi din ei. Ce frumosi erau! N-am mai vazut genul acela de melc de atunci.
Foarte frumos colierul chiar daca noi inca nu putem pune in practica,dar e bine de tinut minte.La cat mai multe idei si o zi frumoasa.
Eu l-am pus singura in practica si Eliza l-a purtat. A fost incantata 🙂
Da mare dreptate ai,eu nu m-am gandit, iar copilasului meu chiar ii place sa puna cate ceva la gat.Multumesc,acum chiar sunt blonda.Pupici multi.
iti vine sa crezi sau nu, mie mama mi-a facut odata ceva de pus la gat… din oase de pui, oasele mici si complicate de la gatul de pui, foarte bine spalate si date cu lac… a iesit tare interesant, nimeni nu ma credea cand spuneam ce sunt… scabros si interesant:) in orice caz, ies frumoase si din seminte de pepene.