Dragele mele, mâine este 8 martie şi avem un nou prilej (nu că am avea nevoie de el anume) de a ni se umezi ochii privind la puiul nostru mic care vine acasă cu o felicitare făcută la grădiniţă sau poate cu o floare şi ne urează “la mulţi ani!”. Mie mi se umezesc ochii mereu privind cât de mare s-a făcut Eliza, cât de multe ştie, cum o laudă educatoarea la grădiniţă, cum ne dă replica atunci când nu ştim ce să mai spunem şi cum ne îmbrăţişează pe toţi şi ne spune “te iubesc fooooarte mult”.
Aş fi vrut anul acesta să organizez un concurs pentru femei, în general, ca în anii trecuţi, dar când Andreea mi-a propus să facem un concurs pentru mame, nu m-am putut abţine. Şi, la urma urmei, şi ne-mamele pot participa pentru ai lor nepoţi, fini, verişori şamd.
Sponsorul nostru, IasiComandă oferă trei vouchere, în valoare individuală de 150 de lei, 100 de lei şi, respectiv, 50 de lei, care poate fi cheltuit pe orice vă pofteşte inima de pe site. Voucherele nu pot fi schimbate în bani şi se aplică doar la produsele existente pe stoc. Transportul este gratuit. Dacă depăşiţi suma alocată pe voucher, stabiliţi împreună cu sponsorul cum veţi achita diferenţa (ramburs, virament bancar etc).
Ce trebuie să faceţi pentru a câştiga? Mai ţineţi minte concursul de Crăciun organizat tot cu IasiComandă? La fel ca şi atunci, lăsaţi un comentariu cu o poezie, dar de data asta de 8 martie sau de primăvară. Hai să facem o culegere de poezii pentru copiii noştri şi, pe deasupra, să le pregătim şi nişte daruri frumoase. Fără nicio ocazie, doar aşa, pentru că sunt copiii noştri şi îi iubim.
Data limită este 15 martie, inclusiv, ora 24.00 ora României. Desemnarea câştigătorilor se face prin tragere la sorţi cu random.org. Bloggerii participanţi pot prelua pe blogurile lor acest concurs, dacă doresc, şi vor intra la tragerea la sorţi pentru o carte specială pe care eu o am şi o ador deja şi doresc s-o mai împărtăşesc şi cu altcineva: se numeşte Rime pentru mama, este ultima apariţie a Luciei Muntean. După desemnarea câştigătorilor, eu voi comanda cartea, o voi achita şi ea va fi livrată direct la adresa indicată de câştigător.
[…] Concurs pentru mămici – 8 martie 2012 pe blogul Laurei Frunza prin bookish girl pe 7 martie 2012 Concurs pentru mămici – 8 martie 2012 pe blogul Laurei Frunza […]
De ziua mamai de E. Farago
Eu nu sunt destul de mare
Ca sa pot sa-nvat macar,
De pe carte, o urare,
Si nu sunt destul de mare
Ca sa-ti dau un dar.
Dar iti dau o sarutare,
Ici, pe obrajor,
Si pe mana asta care
Ma-ngrijeste-n fiecare
Zi, cu-atata dor!
Zile lungi si voie buna
Iti doresc eu mult,
Si ma rog de flori sa-ti spuna
Sa ma ierti, mamica buna,
Ca nu stiu mai mult!
Si postarea de pe blog: http://magiacartilor.wordpress.com/2012/03/07/concurs-pentru-mamici-8-martie-2012-pe-blogul-laurei-frunza/
Mami, te iubesc
de Mariana M. Butnaru
Mami, mami te iubesc,
Sunt rodul tau dumnezeiesc,
Sunt floarea ta din vis si gand,
Sunt mangaierea pe pamant.
Tu raza-mi esti si inaltare,
Esti implinirea mea sub soare,
Esti mama, dulcele cuvant,
Iubirea mea esti pe pamant.
Mami, mami, te iubesc,
Iubirea mea ti-o daruiesc!
Poezie de 8 Martie
SUNT MIC
Sunt mic măicuţă dragă
Dar tare te iubesc
Încât întreg pământul
Aş vrea să-ţi dăruiesc
Dar vezi, măicuţă dragă
Eu sunt aşa de mic
Pământul acesta mare
Nu pot să îl ridic.
Dar din întreg pământul
Cu ochii cât cuprind
Eu am cules o floare
Cu drag eu ţi-o întind.
Poezie pentru mama
(nu retin autorul)
Harnica din zori,frumoasa
Cu privirea luminoasa
Zile-ntregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si cantul
M-a invatat ca sa nu mint
M-a invatat ca sa nu ma alint
Sa nu stiu ce este frica
Toate m-a invatat MAMICA
M-a invatat sa ganguresc
Sa spun “mama”, sa zambesc
M-a invatat, apoi prin casa
Primii pasi pana la masa
Mama buna, mama draga
Te-oi iubi o viata-ntreaga
Pentru tot ce ai facut
Pentru ca tu m-ai crescut
http://roxana-rusu.blogspot.com/2012/03/poezie-pentru-mama.html
Nina Casian.
“Zile-ntregi si nopti la randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.”
Cea mai scumpa de pe lume – Nichita Stanescu
Spune-mi, care mama-anume
cea mai scumpa e pe lume?
Puii toti au zis de pasari,
zarzarii au zis de zarzari,
pestisorii, de pestioaica,
ursuletii, de ursoaica,
serpisorii, de serpoaica,
tigrisorii de tigroaica.
Manjii toti au zis de iepe,
firul cepii-a zis de cepe
nucii toti au zis de nuca,
cucii toti au zis de cuca,
toti pisoii, de pisica
iara eu, de-a mea mamica!
Orice mama e anume
cea mai scumpa de pe lume!
E ziua ta
E ziua ta maicuta mea cea buna
Daca-s putea ti-as prinde in cununa
Toti trandafirii zarilor, usori,
Si cantecele ca pe niste flori
Si razele de soare si de luna
Pe toate ti le-as prinde in cununa.
Dar pana cresc, nu pot
Oricat as vrea, decat
Sa te sarut maicuta mea!
MAMA
Nu stiu cand, cum s-a-nceput,
Nici nu pot sa imi dau seama,
Cand gangurind far-sa fi vrut,
Am exclamat cuvantul mama!
Eram prea mic, sa pot sa stiu
Ce va insemna acest cuvant,
Dar peste ani, pot ca sa scriu:
E cel mai sfant de pe pamant!
Nici-unul nu mi-e asa de drag
Ca mama, cand eu strig la ea…
Cand m-asteapta seara in prag,
S-o imbratisez, cu dor as vrea .
S-o strang la piept si sa-i sarut
Mainele-i dragi, ce-au leganat,
Prin dragostea-i de neintrecut
Cand ,,nani! nani!’’mi-a cantat .
Nu tin sa stiu, dar mult’nainte
Far-a pricepe si-am da seama,
Mi-a incoltit in mica-mi minte,
Mi-a rasarit cuvantul ,,Mama!”
De-ar fi durerea-oricat de mare
Prin incercari, de multe de ori,
Cuvantul,,Mama,’’mi-e alinare
Ca un balsam, din mii de flori .
de Flavius LAurian Duverna
O mama rade cu rasul nostru,
Varsa lacrimile noastre,
Inapoiaza dragostea noastra,
Se teme cu temerile noastre,
ii pasa de grijile noastre,
Si impartaseste toate sperantele noastre..
LA MULTI ANI, MAMA!
Chiar daca cugetul meu nu a putut zamisli aceste cuvinte, sufletul meu le recunoaste ca adevarate si vorbele mele le repeta spre eternitate ,,LA MULTI ANI!” mamei mele care acum e bunica, bunicii mele din cer, ,,mamelor ” pe care le-am intalnit de-a lungul vietii la catedra, prietenelor mele care sunt mamesi celor care-si doresc, la multi ani, dragelor!
MORARU OCTAVIAN
Cum eu sunt invatatoare si mama. Baietelului meu i se potriveste aceasta poezioara superba si emotionanta!
TU EŞTI, MAMĂ !
de Petru Demetru Popescu
Când eram copil odată,mama mea învăţătoare
M-a luat cu ea la şcoală,doar aşa,într-o plimbare.
Şcoala mi-a părut castelul,iară clasa cu fereşti
Poza mândră întâlnită într-o carte cu poveşti.
Ea,ţinându-mă de mână,mă purtă spre banca-ntâi
Şi o scurtă mângâiere mi-aşeză la căpătâi.
Banca-naltă,eu mai singur decât cucul mă simţeam
Şi-aşezat aşa pe vârfuri tot la mama mea priveam.
Aş fi vrut să fiu acolo lângă ea şi nu aici
Lâng-aceşti copii din clasă,mult mai mari,dar tot pitici.
Am aflat chiar fiindcă mama tuturor le surâdea
Când ştiam că numai mie ea acasă îmi zâmbea.
După un timp,pe care astăzi poate doar l-am tălmăcit,
Clasa-ntreagă,întrebată,a fost pusă la ghicit.
-Dragii mei,să-mi spuneţi mie,a-nceput învăţătoarea,
Cine muntele-l întrece-n înălţime,iară marea
O întrece în mărime prin atâta bunătate?
Ce fiinţă este-n lume cea mai scumpă dintre toate,
Care mângâie când doare,care cântă când mângâie,
Stând de strajă suferinţei pruncilor la căpătâie?
Cine este-acea fiinţă fără care nu se poate,
Cea mai dragă,cea mai mare şi mai bună dintre toate?
Clasa-ntreagă se gândeşte…ochii mari,mintea-ncordată.
Un băiat parcă e gata să răspundă….şi o fată….
Nu ştiu ce fior mă prinse şi pe mine-ntr-o suflare,
Am uitat că sunt în bancă,mama că-i învăţătoare,
Şi pe când băieţi şi fete mâna ridicau în sus,
Eu,cu voce îndrăzneaţă,cu iubire de nespus,
Le-am luat-o înainte şi-am strigat fără de seamă:
-Cea mai scumpă din fiinţe-n lumea asta….
TU EŞTI, MAMĂ !
e ziua ta mamica draga ,as vrea si eu sa -ti daruiesc .un zanbet si o lumen treaga .stelute mari ce stralucesc .!
Sărută, mamă, fruntea – Traian Dorz
Sărută, mamă, fruntea
fierbinte şi-asudată.
Sărutul tău alină
durerea dintr-odată.
Sărută, mamă, rana
ce ustură şi doare.
Sărutul tău aduce
la toate vindecare.
Sărută, mamă, ochii
închişi de suferinţă.
Sărutul tău coboară
o sfântă uşurinţă.
Sărută, mamă, gura
ce plânge-ndurerată,
căci toată supărarea
îi trece dintr-odată.
Sărută, mamă, faţa
cu lacrimi de durere,
căci ca sărutul mamei
nu-i leac, nici mângâiere.
Sărută, mamă, somnul,
ce-n leagăn se frământă.
Sărutul rugăciunii
dă pacea cea mai sfântă.
Sărută, mamă, dulce,
căci faţa ta durută
şi inima ta frântă
doar Domnul le sărută.
Am vrut sa-ti culeg o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar pana la urma moare
Si cui e de folos?
E ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima
Si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut sa-ti culeg stelute,
Sa-ti fac un frumos colier,
Dar cine nu stie oare
Ca in zori stelutele pier?
Am vrut sa-ti culeg o raza
De soare, sa-ti prind in par,
Dar tu stralucesti mai tare
De dragoste si dor.
si inca o poezie, de data asta pentru copii mai mari: Mama de George Cosbuc
In vaduri ape repezi curg
Si vuiet dau In cale,
Iar plopi in umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Carari ce duc la moara –
Acolo, mama, te zaresc
Pe tine-ntr-o cascioara.
Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacara lor geme:
Clipeste-abia din cand In cand
Cu stingerea-n bataie,
Lumini cu umbre-amestecand
Prin colturi de odaie.
Cu tine doua fete stau
Si torc in rand cu tine;
Sunt Inca mici si tata n-au
Si George nu mai vine.
Un basm cu pajuri si cu zmei
Incepe-acum o fata,
Tu taci s-asculti povestea ei
Si stai Ingandurata.
Si firul tau se rupe des,
Caci ganduri te framanta.
Spui soapte fara de-nteles,
Si ochii tai stau tinta.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Cand fusul se desfira…
Te uiti la el si nu-l ridici,
Si fetele se mira.
…O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti!
La geam tu sari deodata,
Prin noapte-afara lung privesti –
– “Ce vezi?I Intreab-o fata.
– “Nimic… Mi s-a parut asa!
Si jalea te rapune,
Si fiecare vorba-a ta
E plans de-ngropaciune.
Intr-un tarziu, neridicand
De jos a ta privire:
– “Eu simt ca voi muri-n curand,
Ca nu-mi mai sunt In fire…
Mai stiu si eu la ce gandeam?
Aveti si voi un frate…
Mi s-a parut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.
Dar n-a fost el!… Sa-l vad venind,
As mai trai o viata.
E dus, si voi muri dorind
Sa-l vad o data-n fata.
Asa vrea poate Dumnezeu,
Asa mi-e datul sortii,
Sa n-am eu pe baiatul meu
La cap, In ceasul mortii!
Afara-i vant si e-nnorat,
Si noaptea e tarzie;
Copilele ti s-au culcat –
Tu, inima pustie,
Stai tot la vatra-ncet plangand:
E dus si nu mai vine!
S-adormi tarziu cu mine-n gand
Ca sa visezi de mine!
Mama ne mangaie,
Soarele luceste.
Soarele e unul,
Mama una este.
-In parul tau, maicuta.
Un fir de ce-a-nalbit?
-De dorul tau, de grija,
Copilul meu iubit.
-Bunica e mai alba.
Ii sunt mai drag? De ce?
-Mai multi copi ia are,
De-aceea alba e.
-Dar tusa? Si mai alba-i!
Copii doar n-are ea.
-De-aceea-i si mai alba,
Ca-i tare singurea.
Mama
Nina Casian
M-a crescut mama în poală
Din leagăn şi pân’ la şcoală.
Zile-ntregi şi nopţi la rândul
Mi-a vegheat somnul şi gândul.
M-a învăţat să gânguresc,
Să spun mama, să zâmbesc,
M-a învăţat apoi, prin casă
Primii paşi până la masă.
M-a învăţat ca să nu mint,
M-a învăţat să nu m-alint.
Să nu ştiu ce este frica,
Toate m-a-nvăţat mămica.
Mamă bună, mamă dragă,
Te-aş iubi o viaţă-ntreagă.
Pentru tot ce ai făcut,
Pentu că tu m-ai crescut.
De ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima,
Si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos, nu se putea,
Am vrut sa-ti culeg, o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar pana la urma moare,
Si cui-e de folos.
Cantec femeiesc,
de Adrian Paunescu
Asa e mama si a fost si bunica
Asa suntem femei langa femei
Parem nimic si nu-nsemnam nimica
Doar niste ele ce slujesc pe ei.
Cu-atatia pasi ce au facut prin casa
Si pentru care plata nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa
Ar fi ajuns si dincolo de cer.
Ei neglijenti, iar ele foarte calme
Ei incurcand ce ele limpezesc
Ei numai talpi si ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.
Ei fac ce fac si tot ce fac se vede
Ba strica mult si ele-ndreapta tot
Si de aceea nimeni nu le crede
Cand cad, imbatranesc si nu mai pot.
Si-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic maret, nimic impunator.
Schimbandu-si dupa ei si drum si nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Asa e mama si a fost bunica
Si ca si ele maine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decat curat si uneori copii.
Suntem veriga firului de ata
In fiecare lant facut din doi
E greu cu noi femeile, in viata
Dar e si imposibil fara noi…
Abia s-arată pâlcuri de cocori,
Nici n-a-nflorit grădina noastră încă,
Dar ghioceii albi, de sub ninsori,
I-am adunat cu dragoste adâncă.
Eu ţi-i aduc în dar, de ziua ta,
Neînsemnat buchetul meu e, poate,
Da-ntr-ânsul vei citi simţirea mea
Şi gândurile cele mai curate.
Poezia se numeşte “De ziua mamei” şi a fost scrisă de Victor Tulbure.
8 Martie, e ziua ta,
O floare îţi dau , mămica mea
Şi vreau să şti ca-n acest dar
E dragostea fără hotar.
Şi ascultător voi fi mereu
Mămico acesta-i darul meu.
Mi-e dor de tine mamă – Grigore Vieru
Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire
Mi- e dor de tine mamă.
MAMA! Ce cuvânt simplu, ce semnificaţie mirifică.
o poezie dragalasa, pe care o invata si fetita mea de 3 ani:
De ziua ta mamico
Iti dau inima mea
Ce cuprinde-n ea
Toata dragostea.
Si iti dau o sarutare
Fiindca ma-ngrijesti
Tot atat de mult
Cat stii sa iubesti.
8 Martie
E ziua mamei mele
Si totu-i plin de flori
Ii simt aici prezenta
Ca de atatea ori.
Suava ca un ghiocel
Obrajii de lalea
Parfumul ei de trandafir
Asa e mama mea.
Te iubesc maicuta mea
Pentru tot ce-mi daruiesti
Te iubesc maicuta mea
Asa cum esti.
As vrea sa-i dau o floare
Sa semene cu ea
Dar nici-o floare-n lume
Nu e ca mama mea.
http://rares-stefan.blogspot.com/2012/03/concurs.html
Felicitari pentru concurs, foarte frumos. Frumoase poezii.
Cel mai frumos dar
Stii ce zi e azi, mamico?
Este ziua ta!
Langa flori, mamica draga,
Iti mai dau ceva.
Care-i darul? Sunt chiar eu.
Si seman cu tine.
Nici un dar nu-i mai frumos
Cand ma ai pe mine.
Primăvara – Nichita Stanescu
Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te iveşti istovitor de dulce
cu sânii bulbucaţi zvâcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene.
Te stingi încet din mine, iară
sub piept loveşte-n căldărim o minge
şi ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i iz de primăvară.
Alături de mocirlele uscate
ies pomii toţi cu trunchiurile-n floare
Hei… zi cu soare-n zare, spune-mi oare
cam câte fete-s astăzi deflorate?
Un orizont pierdut, cu buze roşii
sărută-n creştet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din depărtare
şi mor în primăvară ofticoşii…
Ochii tai ma urmaresc din noapte…
Mama draga, unde esti acum?
Stele cad, ca rodiile coapte,
Risipite-n negura si fum.
Blande, stralucite, scumpe stele,
E si mama oare printre ele?
[…] si despre evenimentul cheie al acestui anotimp- 8 Martie. Pentru mai multe detalii, clic aici. Asadar, sa ne amintim cat mai […]
Laura,
Cred ca ar fi mai potrivita pentru cei mici poezia urmatoare (Cea a lui Nichita Stanescu e pentru cei mai mari):
Elena Farago – De Ziua Mamei
Eu nu sunt destul de mare
Ca sa pot sa-nvat macar,
De pe carte, o urare,
Si nu sunt destul de mare
Ca sa-ti dau un dar.
Dar îti dau o sarutare,
Ici, pe obrajor,
Si pe mâna asta care
Ma-ngrijeste-n fiecare
Zi, cu-atâta dor!
Zile lungi si voie buna
Îti doresc eu mult,
Si ma rog de flori sa-ti spuna
Sa ma ierti, mamica buna,
Ca nu stiu mai mult!
Pentru voi, o poezie de Lucia Muntean:
Chipul mamei minunat
Astazi, singur l-am pictat
Pentru parul ei frumos
Inelat si matasos,
Am luat raza de soare,
Si am pus-o in culoare;
Pentru ochii aramii,
Frunza toamnelor din vii,
Pentru gura zambitoare
Rozul parfumat din floare;
Pe obrazu-i luminos
Ca sa-i multumesc frumos
Ca ma creste cu rabdare
Am pictat si-o sarutare
Cu a inimii culoare.
Primăvara – de Elena Dragoş
Sub fereastra casei mele
Vin şi trec atâţia paşi
Dar eu ştiu când vine mama
Mersul ei e mai gingaş.
Când îi sună glasul dulce,
Eu un cântec îl socot
Când mă strânge-n braţe mama
Eu mă fac micuţ de tot.
Cerul e senin de parcă-i
Floare de nu-mă-uita.
Primăvara-i mai frumoasă
Când zâmbeşte mama mea.
MAMA, AZI E SARBATOARE
Mama, azi e sarbatoarea
Dulcelui tau nume!
Ce-as putea sa-ti dau eu oare
Mai frumos pe lume?
Ce-as putea sa-ti dau eu tie
Mama mea iubita,
In aceasta sarbatoare
Cea mai fericita?
Pentru-aceasta sarbatoare
Iata, mama draga,
Un sarut curat si-o floare
Cu iubirea-ntreaga!
Sunt doar patru versuri pe care le port in minte de copila:
De ziua ta eu iti urez
Ani multi si sanatate!
Cu primaveri si soare cald
Si toamne imbelsugate…
Pe blog am scris aici:http://primavaradepoveste.blogspot.com/2012/03/concurs-de-8-martie.html.
Mesaj pentru mama
Azi mamica-i fericita
Ca o are pe Diana
Si se simte implinita
Fiindca-i tare iubita.
De ziua ei, ii daruiesc
Un zambet larg si-un “Te iubesc”.
Eu sunt mica, deocamdata,
Dar la anul ii voi da
Un ghiocel din mana mea.
Din plastilina ii voi face
Un martisor “la patru ace”.
MAMA – NINA CASIAN
M-a crescut mama in poala,
Din leagan si pan’ la scoala,
Zile intregi si nopti la randul,
Mi-a vegheat somnul si gandul,
Ma invatat sa ganguresc
Sa spun mama , sa zambesc,
M-a invatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa
M-a invatat ca sa nu mint,
M-a invatat sa nu ma alint,
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a invatat mamica.
Mama buna, mama draga
Te-as iubi o viata intreaga,
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut.
Baietelul din ochii mamei
de Grigore Vieru
Ai, in ochii mamei mele
E un baietas pitic!
Tare seamana cu mine
Numai ca e foarte mic!
Fara dansul, stiu eu bine,
N-as putea trai defel.
Daca nu-i o zi acasa,
Imi e tare dor de el.
E tarziu, si baietasul
La culcare e poftit.
Cu pleoapa ei si geana
Strans maicuta l-a-nvelit.
Nu mai e de-acum lumina-n
Casa lui cat o aluna…
Si-o sa dorm si eu acusa.
-Noapte buna!- Noapte buna!
[…] versuri preferate care sa se potriveasca zilei de 8 Martie? Va invit atunci sa participati la concursul Laurei. Rate this: Share this:ShareFacebookEmailPrintLike this:LikeBe the first to like this […]
Salcamii
Au innebunit salcamii
De atata primavara,
Umbla despuiati prin ceruri
Cu tot sufletu-n afara
Si l-au scos de dimineata
Alb si incarcat de roua
Cu miresme tari de ceruri
Smulse dintr-o taina noua
Au innebunit salcamii
Si cu boala lor odata
S-a-ntamplat ceva imi pare
Si cu lumea asta toata
Pasarile aiurite
Isi scot sufletul din ele
Pribegind de doruri multe
Calatoare printre stele
S-a-mbatat padurea verde
Nu mai e asa de calma,
Tine luna lunguiata
Ca pe-o inima in palma
Nu-mi vezi sufletul cum iese
In haotice cuvinte,
Au innebunit salcamii
Si tu vrei sa fiu cumïnte?
Ana
Un chip mai sfant, mai pur si mai curat,
Pe lumea asta n-a mai existat.
Un chip atata de intelept si bland ,
Nu are sa existe pe Pamant.
Un chip -izvor-de-viata-datator,
Ce poarta-n sinea sa atata dor!
Dor, ce mereu ma urmareste,
Ca inger pazitor el ma pazeste,
Este desigur chipul maicii mele
Cu-n suflet luminos cules din stele.
In viata asta multe imi doresc,
Dar tind mai mult spre ceea ce iubesc!
Si deci cea mai mare dorinta a mea:
Sa nu te stingi nicicand Eterna Stea!
E o poezie pe care am gasit-o publicata pe net, fara a fi precizat autorul. Tare mi-a placut.
Frumos concurs. Felicitari.
Draga imi este aceasta poezie de Lucia Muntean (pentru cei mici e numai buna).
Mama
Cine poate sa-si dea seama
Cate-n lume este mama?
Mama-i cantec, mama-i dor,
Mama-i apa de izvor;
Mama-i floare, mama-i soare,
Mama-i dulce sarutare,
Mama-i blanda mangaiere,
Mama-i fagure de miere.
Mama-i fruntea cea senina,
Mama-i harnica albina,
Mama-i leagan pentru pui,
Alt cuvant ca mama nu-i!
Cântec de ziua mamei, de Savatie Baștovoi
Viaţa nu trece, ci se prelungeşte
O ştiu şi eu, şi tu, de bună samă,
Şi nimenea, iubind, nu-mbătrâneşte,
Ci ca o stea, spre ziuă, se destramă.
Copiii, ştii, nu cresc, ci doar devin,
La rândul lor, părinţi şi se-nfăşoară
Într-un surâs născut dintr-un suspin
Ce se repetă, vai, a câta oară.
Îţi simt ades atingerea de mână
Cum buclele de prunc mi le destramă
Şi văd în vis căluţi de plastelină
Pe care mi-i făceai cu grijă, mamă.
Azi părul meu de-acuma e cărunt
Şi vântul singuratec mi-l răsfiră,
Dar am în piept o inimă de prunc
Şi-ţi dăruiesc un crai cântând la liră.
Viaţa nu trece, ci se prelungeşte!
O ştii şi tu, şi eu, iubită mamă,
Că nimenea, iubind, nu-mbătrâneşte,
Ci ca o stea, spre ziuă, se destramă…
MĂMICA MEA
De câte ori sunt trist, ea vine
Cu mâinile de catifea
Şi prin cuvinte calde, line
S-apropie de fruntea mea.
Îmi spune cântece şi glume
Şi inima deodată-mi creşte,
Căci toată negura din lume
Dispare când zâmbeşte.
Îmi povesteşte o-ntâmplare
Sau poate o poveste veche.
Asemănare mama n-are,
Căci mama e fără pereche.
Atunci când vine primăvara,
Cu visul şi candoarea ei,
Eu voi culege pentru mama
Din iarbă, primii ghiocei.
Ioan -4 ani- iubeste foarte mult poezia “Mama” scrisa de Leon Magdan. Eu,o ador si o dedic tuturor mamicilor si viitoarelor mamici!
Erau trei sarmani:
Doi copii si-o mama.
Nu aveau, saracii, bani,
Doar o paine-ntr-o marama.
Mama lor o franse-n doua
Si le dete pe rand lor
Fiecare jumatate.
– Mama, zisera copii-n cor,
Tie ce-ti va ramanea?
– Voi, raspunse zambind ea !
Lucrul cel mai sfant din toate
Este-o inima de mama !
Doar pentru copii ea bate
Si vegheaza zi si noapte
Fara-a tine de ea seama!
8 Martie
Ultima ninsoare-a prins sa cearna
Fulgul moale-a sarutat tapsanul,
Mama, cand nici nu-mplinisem anul
Tu mi-ai aratat intaia iarna.
Mi-ai purtat manuta peste nea
Ca sa simt ca-i moale si e buna
Si-ai privit cu mine, impreuna
Turturii ca un tais de stea.
Toate anotimpurile-apoi
Rand pe rand le-ai colindat cu mine
Ca sa-nvat mai iute si mai bine
Mandrele privelisti de la noi,
Si-n casuta mintii sa incapa
Bogatia atator intelesuri,
Cate salcii se rasfrang in ape,
Cate spice se indoaie in sesuri.
Tu, intaia mea invatatoare
Cu povete drepte calea-mi sameni
Si ma-ndemni spre dragostea de oameni
Ca spre cel mai drept dintre izvoare.
As dori sa te iubesc mereu,
Sa-ti mangai cu mana mea cea mica
Bluza mirosind a levantica,
Mama, cand ma strangi la pieptul tau.
Ultima ninsoare-ncarca merii
Dar curand ce plini vor fi de floare!
Martie mamico, sarbatoare!
Sarbatoarea ta si-a primaverii!
Primăvara
Vreau să plece repede
Iarna din grădină,
Primăvara veselă
Vreau acum să vină.
S-au topit zăpezile
Caldă-i ziua, caldă,
Pârâiaşe sprintene
Prin grădină saltă.
Ne lăsăm paltoanele
Dragă primăvară,
Şi cu toţi de-a prinselea
Ne-om juca pe-afară.
[…] invit la o nouă dezbatere. Ideea mi-a venit de la o poezie pe care am citit-o în comentarii la concursul de 8 martie şi de la un cântec pe care îl ascultam des în copilărie, la radio, la ora de dedicaţii […]
Mama
E ziua ta azi, mamă
Şi-aproape, lângă tine
Un gând duios te cheamă
Ca să-ţi urez de bine.
Dar gândul meu fierbinte
Se stinge, nu ştiu cum
Şi nu găsesc cuvinte
Să-ţi mai urez acum.
In schimb îţi dau o floare
Şi-n locul meu aş vrea
Cu-aceeaşi nerăbdare
Să-ţi glăsuiască ea.
Tăcerea s-o străbată
Şi glasul ei s-ascult.
Să-ţi spună înc-odată
Cât te iubesc de mult.
Pentru ziua ta mamico,
ti-am adus un ghiocel,
cat de mic i-l vezi,cuprinde
toata primavara-n el.
Dar tu dragoastea s-o simti
cum in inimioara-mi creste
langa ghiocel te rog
si-un sarut acum primeste.
este poezia recitata de fiul meu la serbarea de 8 martie ,insa nu stiu autorul
DE DRAGUL TĂU
De dragul tău pământul
De ghiocei e plin
Şi vin cocori din zare
Şi cerul e senin.
Şi-ntâiul fir de iarbă
A răsărit în prag
Şi-nmugureşte pomul
Să-ţi fie ţie drag.
Învaţă-mă ce-i bine
Fereşte-mă de rău
Iar eu voi creşte vrednic
Şi bun de dragul tău
Mamica draga, te iubesc.
Sa nu ma certi cand eu gresesc
Ia adu-ti tu bine-aminte
Tu ai fost copil cuminte?
Cate rele ai facut
Mama ta nu te-a batut.
Mamaia a invatat-o pe Elena poezia si tare i-a mai placut.
O poveste trista, pe care o recitam in clasele primare…
Şase pui şi-o biată mamă, de Vasile Militaru
Mai de mult, o rândunică avea’n cuibu-i şase pui
Şi privea la ei sărmana, ca la chipul soarelui:
De cu zori pornea -săgeată- căutând, pe deal şi văi,
Hrană pentru puii săi
Şi’n iubirea-i nu odată
S’a culcat ea nemâncată,
Dar destul de fericită că nu s’a ‘ntâmplat nicicând:
Dintre pui, s’adoarmă vre-unul ars de sete sau flămând,
Nici n’a fost mai mândră mamă decât ea ‘ntre rândunici,
Când văzu ‘ntr’o zi că puii se făcuseră voinici,
Şi n’a mai avut odihnă nici cât ai clipi, sub soare,
Până când, pe fiecare pui nu l-a ‘nvăţat să zboare,
Dar, când toţi puteau să plece încotro voiau sub slavă,
Rândunica, istovită, a căzut în cuib bolnavă
Şi cu ochii plini de lacrimi ţintă ‘n ochii fiecui,
Zise celor şase pui:
Dragii mamii, eu de-aseară, simt în inimă un cui:
Aripile greu mă dor
Şi nici vorbă să mai zbor…
Dumnezeu mi-a dat putere, – oricât am avut nevoi, –
Să găsesc într’una hrană pentru voi…
Astăzi fiindcă sunt bolnavă, dragii mamii, se cuvine, –
Mari cum v’a facut măicuţa, să ‘ngrijiţi şi voi de mine
Si ca – nimeni dintre puii-mi să nu simtă că mi-e rob,
Fiecare, să-mi aduceţi, zilnic, numai câte-un bob;
Ale voastre şase boabe milostive, mă vor ţine
Până când o să vrea cerul să mă facă iarăşi bine…
Ascultând cuvantul mamii, au zburat cei şase pui
Si-au adus, vre-o şase zile, fiecare bobul lui…
Mai departe însă puii, – beţi de-al slăvilor înalt, –
Fiecare-având nădejdea că-i va duce celălalt, –
N’a mai dus nici unul bobul şi, uitata mucenică,
A murit atunci de foame cea mai sfântă randunică.
Şi-a rămas apoi povestea tristă, neluată’n seamă,
Orişicui ai sta s’o spui, –
Că o mamă îsi hrăneşte: şase, opt sau zece pui,
Insă zece pui, adesea, nu pot toţi hrăni o mamă.
E ZIUA TA
Măicuţă dragă ştiu acum
De ce tu te-ai gătit frumos
De ce-ai făcut azi prăjituri
Şi tata e aşa voios.
Eu ştiu de ce-ai primit şi flori
Şi daruri şi felicitări
Mămică, este ziua ta
Şi toate-acestea sunt urări.
Vezi, nu sunt tocmai cum mă crezi
Cu gândul doar numai la joc
De-aceea te sărut şi-ţi spun
Ani mulţi, măicuţă şi noroc.
buna. am postat acest concurs si pe blogul meu http://tippingyou.blogspot.com/2012/03/concurs-pentru-mamici-laura-fraunza.html . poate gasesti aici si alte concursuri care sa iti placa. succes!
Nu-i copil în lumea-ntreagă
Care astăzi să nu spună
Mama mea e cea mai dragă,
Mama mea e cea mai bună.
Spun şi eu măicuţei mele
Şi-i voi spune totdeauna,
Mamă, tu mi-eşti numai una
Cum e luna între stele.
Gândul tău orice ar face
Spre un singur ţel se-ntoarce,
Gând ce spune pentru mine,
Bucurie, pâine, pace.
Pentru mâini ce hărnicesc,
Pentru ochi ce-nseninează,
Pentru gând ce priveghează,
Ţie mamă-ţi mulţumesc!
Mâinile-ţi pe fruntea mea
Chiar de-s aspre de unelte
Eu le simt uşoare, zvelte,
Adiind a viorea.
Ochii tăi, chiar de se-ntâmplă
Să-şi dea lacrima-n vileag
Mie îmi surâd cu drag
Şi-un sărut îmi pun în tâmplă.
La mulţi ani şi numai bine
Eu aşa-ţi urez acum
Şi să te mândreşti cu mine
Cum cu tine mă mândresc.
Avem si noi o poezie mititica pe care mi-o recita prichindelul meu de aproape 3 ani.
Mama
Mama ne mangaie,
Soarele luceste,
Soarele e unul,
Mama una este
de Grigore Vieru
Eu am sa ma inscriu in concurs cu o poezie ultracunoscuta despre primavara, pe care o asociez insa cu propria copilarie, cu inocenta si bucuria ei:)
Oaspetii primaverii de Vasile Alecsandri
In fund, pe cer albastru, in zarea departata,
La rasarit, sub soare, un negru punct s-arata!
E cocostarcul tainic in lume calator,
Al primaverii dulce iubit prevestitor.
El vine, se inalta, in cercuri line zboara
Si, repede ca gandul, la cuibu-i se coboara;
Iar copilasii veseli, cu pieptul dezgolit,
Alearga, sar in cale si-i zic: Bine-ai sosit!
In aer ciocarlia, pe casa randunele,
Pe crengile padurii un roi de pasarele
Cu-o lunga ciripire la soare se-ncalzesc
Si pe deasupra baltii nagatii se-nvartesc.
Ah! iata primavara cu sanu-i de verdeata!
In lume-i veselie, amor, sperare, viata,
Si cerul si pamantul preschimba sarutari
Prin raze aurite si vesele cantari!
Primavara -Duiliu Zamfirescu
Bine-ai venit din nou la noi
Surata primavara,
Sa mai rasune prin zavoi
Teleanca turmelor de oi
Si cucul pierde-vara.
Bine-ai venit cu parul prins
În margaritarele,
Cu trupul pe sub sân încins
În volburate într-adins
Rochiti de rândunele.
Mireasa-n carul tau de flori
Cu fluturi prin bulendre,
Aduci taraf de cântatori,
Vioarele-n privighetori
Iar cobza-n macalendre.
Dai lumii sufletul senin
Si dor de poezie,
Dai chef de joc si de pelin
Si poate, un pahar cu vin
Nuntasului ce scrie.
Felicitari pentru idee!!
Pentru ca a trecut ziua mamei, eu voi posta o poezie despre primavara, ca o astept cu mare nerabdare:)
Vine, vine, primvara,
Se asterne-n toata tara
Floricele pe campii,
Hai sa le-adunam copii!
Creste, creste iarba verde
Ciocarlia-n nori se pierde
Haideti s-ascultam copii,
Al ei cantec din campii!
Cucu, cucu striga tare
Pitpalacu-n lunca sare
Mieii zburda pe campii
Haideti sa-i vedem, copii!
George Dumitrescu- Muguri
Asemenea cornitelor de iada,
Se îmbulzesc pe ram întâii muguri.
Cu lacrimi mari, ca boabele de struguri,
Butucul vitei plânge în ograda.
Miros de frunze arse, fum de ruguri
Si vrabiile gurese-n livada.
Pamântul abureste din zapada,
Cutreerat în carnea lui de pluguri.
O dulce ameteala te colinda
Si geana bate: fluture-n lumina.
Mustind de seva, pomii din gradina
Au prins golase ramuri sa-si întinda
Si-asteapta dimineata aprilina
În albe policandre sa-i aprinda.
Martie – de Lucian Blaga
Din caier incalcit de nouri
Toarce vantul
Fire lungi de ploaie.
Flusturatici fulgi de nea
S-ar aseza-n noroi,
Dar cum li-e sila –
Se ridica iar
Si zboara sa-si gaseasca
Cuib de ramuri.
Vant si-i frig –
Iar mugurii
Prea lacomi de lumina
Isi zgulesc acum
Urechile in guler.
A iesit de sub zapada
Primul ghiocel,
Primavara s-o vesteasca
Micul clopotel.
Du-te iarna, repede!
Vino, primavara!
Cand apare soarele
Hai si noi afara!
Si in loc de albul strai,
Totul inverzeste,
Iar cand vine luna mai
Marul infloreste.
Infloresc gradinile
Si prin ele-i zumzet,
Harnice albinele,
Nu mai au astampar.
Randunelele voioase
Se intrec in zbor,
Mieluseii striga-ntruna
Dupa mama lor.
Soarele ne daruieste
Raze calde, aurii
Si ne-mbie cu caldura
-Hai la joc, copii!
Primăvară
Poet: George Topârceanu
După-atâta frig şi ceaţă
Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheaţă
Nasul şi picioarele!
Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,
Timpul cald s-apropie.
Primăvara asta totuşi
Nu-i decât o copie.
Sub cerdac, pe lăuruscă,
Cum trecură Babele,
A ieşit un pui de muscă
Să-şi usuce labele.
Păsările migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gâzele depun la soare
Ouă microscopice.
Toată lumea din ogradă
Cântă fără pauză.
Doi cocoşi se iau la sfadă
Nu ştiu din ce cauză.
Un curcan stă sus, pe-o bârnă,
Nu vrea să se bucure.
Moţul roşu îi atârnă
Moale ca un ciucure.
Doar Grivei, bătrânul, n-are
Cu ce roade oasele.
Că de când cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.
Pentru câte-a tras, sărmanul,
Cui să ceară daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit să miaune.
Dar acum l-a prins potaia
Şi-a-nceput să-l scuture…
Peste toată hărmălaia
Trece-n zbor un fluture.
Pe trotuar, alături saltă
Două fete vesele…
Zău că-mi vine să-mi las baltă
Toate interesele!
Scrisoare către mamă
Îmi înalţ privirea spre cer.
Cu ochii înlăcrimaţi şi sper
Ca bunul Dumnezeu de mine s-aibe milă
Pe-a mea icoană, o zi s-o mai lase să vină.
Vreau doar la al ei piept să mă mai ţină,
Să-mi spună mii de poveşti de noapte bună,
De la tot ce i-am gresit, iertare să-i cer,
Azi, tot ce şi-ar dori aş putea să-i ofer.
Nu-ti fie frică sfântă mamă
C-am continuat tot ce ai început,
Pe sora mea eu am crescut-o fără teamă,
Deşi, doar pe tine, mamă, te-ar fi vrut.
Era un copil pe-atunci când ai plecat,
Dimineţile te cauta să vada dacă te-ai sculat.
Mă întreba când pe-acasă o sa mai vii
Că pentru tine învăţase multe poezii.
Eu ştiu că nu ai să mai vii,
Poate c-ai şi in cer copii,
Însă, mămico, m-ai aruncă-ţi ochii
Şi peste umbrele tristeţii.