Postarea asta e una care se aduna de mult timp în mine, însă abia acum am găsit cuvintele potrivite s-o scriu, poate și pentru că săptămâna asta e Școala altfel și am primit și poze de la Ziua internațională Down și asta m-a făcut să mă gândesc cu atenție la ce înseamnă să fii altfel și mi-am amintit de cartea Tobias, elefănțelul colorat, un elefănțel, așa cum se declară singur, altfel.
Am primit această carte de Crăciun de la Vali şi Dante, prin bunăvoința autoarei, Claudia Groza, și este o carte care m-a încântat și pe mine și i-a plăcut și Elizei.
Cartea spune povestea lui Tobias, un elefănțel care, într-o unanimitate aproape totală de elefanți gri și posibil utopici elefanți albi, este diferit: are corpul albastru, urechile roz și trompa și coada albe.
S-ar putea să-l știți pe Tobias – este acel copil care stă într-un colț de parc, cu spatele la ceilalți copii, scurmând apatic într-o moviliță de pământ, e copilul cu care nu se joacă nimeni, e copilul autist sau cu Down, e copilul supraponderal sau cu părul creț, e copilul din părinți divorțați, copilul adoptat sau luat în plasament, sau poate doar copilul timid sau interiorizat. E copilul care se joacă cu membrii altei specii și nu cu ai lui, așa cum Tobias se joacă cu fluturii și nu cu frații lui elefanți.
E greu să fii altfel și asta îl afectează pe Tobias care decide să-și părăsească meleagurile natale pentru a găsi un loc unde să se potrivească. Mama lui nu vrea să-l lase să plece, ca orice mamă, îi e teamă că fiul ei va suferi și mai mult. Câte mămici recunoașteți în mama elefant care nu are încredere în forțele proprii ale fiului ei și se teme să-l lase liber pentru că e altfel? Tobias își găsește calea, din fericire – ajunge la circ, acolo unde este acceptat și iubit așa cum este.
Cartea are o morală, desigur (rezumată în epilogul de câteva rânduri), căci autoarea nu se poate dezice de profesia ei de suflet, cea de dascăl, și morala spune că trebuie să te accepți tu, mai întâi, așa cum ești și apoi să cauți și să aduci în preajma ta oameni care să te iubească și să te accepte așa cum ești.
Mă întreb, oare din tot programul ăsta Școala altfel, cât timp se dedică educării copiilor în spiritul toleranței față de semenii noștri, cât se străduie și profesorii să crească stima de sine a copiilor, cât încurajează ei integrarea socială a copiilor cu handicap? În loc să plimbe copiii cu metroul spre muzee sau să-i scoată în frig să admire corcodușii, mai bine i-ar învăța că și copilul care se joacă în parc cu spatele la ei are nevoie de prieteni. Sau mai bine ar citi despre Tobias și ar dezbate ce înseamnă să fii altfel.
Cartea o găsiți în librăriile fizice și online și pe site la Aramis. Costă doar 10 lei, este format mare (A3), cu pagini lucioase și ilustrații color. La final are nişte instrucţiuni despre cum puteţi folosi o machetă de circ, nu ştiu exact ce e cu acea machetă, eu nu am avut-o inclusă în carte, iar de pe site nu înţeleg exact despre ce e vorba, poate ne explică Vali sau Claudia.
Educatia legata de acest subiect cred ca trebuie inceputa in familie. Numai imi aduc aminte cat de tare a suferit Andrei cand un copil i-a zis ca are urechi de maimuta. Mama copilului nu i-a zis atunci nimic, ci a fost amuzata de cat este destept copilul ei. Deseori imi fac griji ca Andrei se va lovi de copii rautaciosi care se vor lega de urechiusele lui. Nici nu pot sa imi inchipui suferinta parintilor si a copiilor “altfel”, cu probleme grave. O zi frumoasa!
Ma bucur ca ai scris asta, Laura. Incet, incet, trebuie sa se schimbe ceva si in mentalitatea romaneasca. Cati e o norocoasa- e inconjurata doar de persoane care o iubesc. Dar sunt constienta ca nu pentru toti copiii speciali situatia e asa roz
Da, din pacate asa e. Iar scoala romaneasca nu face absolut nimic in acest sens, ba din contra 🙁
se vede ca este un articol pe care l-ai gandit un timp si pe care l-ai scris din suflet. este foarte bun, bravo!:)
ma gandesc sa cumpar cartea, pare interesanta, utila si nu costa mult.
Multumesc, esti foarte draguta! Da, cartea este ieftina si merita banii, poate fi si material simplu de citit, dar si punct de plecare pentru dezbateri pentru copii mai mari.
Sa stii ca sunt cativa profesori si din cei care ni-i dorim. Eu in aceasta saptamana de Scoala Altfel am primit vizita de la 105 elevi, de la scoli de fitze unde au venit sa le arate cat munceste un operator intr-o fabrica si de la centre de plasament sau grupuri scolare unde copii sunt destul de limitati din mai multe puncte de vedere. Pot sa spun ca toti au exclamat ca a fost cea mai tare zi sau saptamana de scoala. Dar data viitoare pentru cei mici le voi pregati si o astfel de carte. Multumesc de idee.
Amala, sunt, sunt, dar putini, din pacate 🙁
Reblogged this on Tzukutza`s World.
Superba postare, felicitari! Mi-am permis sa o preaiu, pentru ca este o adevarata lectie de viata pentru cei mari si cei mici!
Uite un mini articol legat de Tobias,elefantel pe care l-am adus in Dk si pe care carte o citim cu drag 😉 :
http://silving.org/2013/02/06/tobiaselefantelul-colorat-tobias-the-small-blue-elephant/
[…] fizic e cel mai important” la fel ca şi Tina vrea să fie cea mai frumoasă fetiţă sau Tobias, elefănţelul colorat, fiind, la fel ca şi celelalte, scrisă de un autor român, pe numele ei Undina […]