O vizită la Heidi Choco World

Îmi doream de mult să ajung la Heidi Choco World, încă de când Roxana a povestit pe Lumea Mare cum a fost vizita ei şi a Petrei, dar cum nu aveam suficienţi doritori sa facem un grup, am rămas doar cu doritul. Asta până la concursul organizat tot de Lumea Mare unde am câştigat o vizită la Choco World, alături de alte 7 persoane. Mi-ar fi plăcut mult ca vizita să includă şi vizionarea fabricii propriu-zise dar sunt conştientă că, din motive de igienă, acest lucru este imposibil, aşa că m-am mulţumit cu vizita în show-room unde am alcătuit (pentru că nu-i pot spune preparat) ciocolata cu adaosurile mele preferate. Dar să începem cu începutul.

Mai întâi ni s-a povestit despre fructul şi boabele de cacao, despre provenienţa lor, despre modul de recoltare si tratate. Am mirosit şi gustat boabele de cacao (care, în starea lor brută, au gust a cărbune, din punctul meu de vedere) şi ni s-a explicat cum se macină boabele din care se separă mai apoi pudra de cacao şi untul de cacao. Am gustat din pasta care rezultă atunci când zdrobeşti boabele de cacao şi ni s-a explicat procedeul de separare a celor două substanţe.

Am aliniat ingredientele care se folosesc la fabricarea ciocolatei: cacao, unt de cacao, lapte praf, lecitină, extract de vanilie şi păstăi de vanilie şi am ascultat fascinaţi cum ajunge ciocolata în starea pe care o ştim noi şi cu ce utilaje este procesată. Parcă eram pe Discovery Channel la emisiunea How it’s made.

Apoi am trecut la partea practică: am învăţăt să temperăm ciocolata. Ciocolata netemperată se topeşte imediat, nu rezistă la temperatura camerei şi nu este lucioasă. Ciocolata temperată este superioară calitativ şi poate fi transpusă, ulterior, în tablete, praline sau batoane.

A urmat partea mea preferata. Pe masă erau 23 de cutiuţe cu diverse adaosuri pentru ciocolată. Ni s-au înmânat matriţe pentru tablete de ciocolată în care am turnat, fiecare după plac, ciocolată albă, cu lapte sau neagră. Apoi ne-am dat frâu liber imaginaţiei şi am pus în ea tot ce am dorit: eu am pus discuri de florentine (un fel de caramel tare, cu nuci), alune de pădure caramelizate, picături de biscuiţi şi chilli. Apoi am scris cu un cornet umplut cu ciocolată albă numele meu şi al Elizei. Ceilalţi participanţi şi-au decorat ciocolatele după imaginaţia şi gustul lor.

Apoi ni s-a arătat cum se fac pralinele, cum se umplu nişte coji gata turnate din ciocolată, cu cremă ganache şi diverse altele (fistic, de exemplu). Pralinele nu le-am făcut noi, ci le-au facut domnişoarele de acolo şi noi doar am privit.

Cât timp au stat ciocolatele noastre la frigider, noi ne-am schimbat de halate, am baut o ciocolată caldă şi am dat o tură prin show-room. Am plecat acasa cu două pungi de spărturi de ciocolată (o pungă de 300 de grame era cam 7 lei, pe când o tabletă din acelaşi sortiment, dar întreagă şi frumos ambalată, la 100 de grame, era 4 sau 5 lei) şi o cutie de trufe absolut fantastice. Nici nu le-am văzut la vânzare în altă parte, cred că se fabrică şi se comercializează doar aici.

La final, am primit în punguţă ciocolata preparată de noi, ambalată în folie, două praline (una albă, una neagră) şi diploma de ajutor ciocolatier.

La Choco World se pot face şi vizite organizate (cu familia, cu prietenii, în team-building cu colegii), iar dacă aveţi copii peste 8 ani, îi puteţi duce şi pe ei. Când va creşte Eliza, va fi interesant să organizez acolo un fel de petrecere unde copiii vor învăţa cum să-şi prepare ciocolata preferată şi vor pleca şi cu ceva dulce acasă. Costă doar 35 de lei de copil şi 50 de lei de adult un seminar standard. Mai multe detalii găsiţi aici. Pe voi vă tentează o astfel de experienţă?

Notă: îmi cer scuze pentru calitatea pozelor dar mi-am uitat aparatul acasă şi a trebuit să fac poze cu telefonul 🙂