Ursuleţul Bubu povestitorul

Când am primit mail de la Toyscom prima dată şi m-au întrebat dacă nu vreau să îi ajut să promoveze ursuleţul Bubu, primul meu gând a fost: dar de ce să le dăm copiilor o jucărie povestitoare când noi trebuie să fim cei care să le citim poveşti? Însă am “mirosit” potenţialul ursuleţului – ca auxiliar pentru activităţi şi ca pufoşenie pentru drăgălit, aşa că am acceptat. Şi uite aşa, cu o zi înainte de aniversarea Elizei a sosit la noi coletul cu ursuleţul povestitor. Muream de curiozitate să văd cum arată dar am pus cutia sus pe cuier şi l-am lăsat acolo până s-a culcat Eliza, apoi l-am scos şi m-am jucat puţin cu el. Mi s-a părut tare drăgălaş şi pufos şi l-am pus Elizei pe dulap să-l găsească dimineaţa, chiar în ziua în care împlinea patru ani.

Eliza a fost încântată de el, l-a îmbrăţişat strâns şi l-a cărat cu ea peste tot. Îi tot dădea drumul la câte o poveste şi-l oprea, iar îi dădea drumul, căuta altă poveste, testa toate butoanele, apoi îl închidea. Eu n-am avut voie să mă joc cu el pentru că intervenea spiritul de posesie 🙂 destul de agresiv la vârsta asta.

Ursuleţul are 7 butoane: pe cinci din ele se găsesc poveşti (cele din mâini şi din picioare şi pe burtică), iar cele din urechi sunt pentru pornit/oprit şi ajustat sonorul. Vocea este a unui actor şi prezentator la Radio Vocea Evangheliei, Oradea, deci o voce ceva mai… nu ştiu cum să spun… ştiţi toate jucăriile alea vorbitoare? Toate vocile sunt atât de limpezi, de perfecte, că parcă-s vocile unor roboţei. Vocea asta e mai umană, parcă chiar asculţi pe cineva real povestind. La început, nefiind obişnuită, parcă mă deranja, dar tot ascultând, mi-am dat seama că îmi place mai mult decât orice altă jucărie pe care am ascultat-o.

Săptămâna trecută, ursuleţul a ajuns uitat pe dulap, aşa cum ajung toate jucăriile după ce îşi pierd din noutate, aşa că am trecut la planul B – activităţile bazate pe poveştile spuse de ursuleţ. Am ales pentru prima activitate povestea Scufiţa Roşie. Am tipărit câteva fişe cu imagini din poveste (de aici) şi ne-am apucat de colorat. Pe fundal ursuleţul spunea povestea. După ce a terminat cu coloratul (activitate pe care Eliza o face în stilul ei propriu şi cândva, când va fi o mare artistă, îmi va spune: “vezi, mami, mă plictiseai degeaba să fac scufia fetiţei cu roşu când eu voiam s-o fac cu roz! 😀 ), am mai pus o dată povestea şi am exersat atenţia – ordonarea fişelor după firul poveştii.

Urmează să facem acelaşi lucru şi cu celelalte poveşti – Albă ca zăpada, Fata babei şi fata moşului, Degeţica, Cei trei purceluşi şi Punguţa cu doi bani.

Ursuleţul costă 129 de lei (pare mult, dar comparaţi cu ursuleţul Winnie Povestitorul care e în jur de 240 de lei şi acesta e mult mai drăguţ!) şi poate fi comandat de pe site-ul Toyscom.

Pentru că mi-a plăcut mult de tot ursuleţul, o altă fetiţă dragă mie va primi săptămâna asta un cadou povestitor care e deja în drum spre ea şi sper s-o bucure la fel de mult cum ne-a bucurat pe noi.