Am văzut aceste reţete într-o emisiune pe Paprika Tv (cu o bucătăreasă blondă care are nişte ticuri verbale ciudate 😀 ), am reţinut ingredientele şi modul de preparare şi am tot vrut să le pun în practică. Am reuşit abia ieri seară, de aceea nici poza nu e prea reuşită.
Şniţelul a fost ok, însă nu m-a dat pe spate, trebuie să recunosc că nu mă omor după carnea de vită. Se face ca toate şniţelele obişnuite (avea o denumire pompoasă la emisiune, şniţel Holstein, doar pentru că avea un ou prăjit deasupra), se dă carnea prin făină, prin ou şi apoi prin pesmet şi apoi cică se lasă la frigider minim o oră. Eu am lăsat-o dar mi-a picat crusta la prăjit, nu ştiu care să fi fost cauza, poate că nu era uleiul suficient de bine încins. Şniţelele se prăjesc într-un amestec de ulei cu unt (valabil pentru toate şniţelele, ies mult mai delicioase).
Salata germană de cartofi a fost, însă, altă poveste, mi-a plăcut foarte mult. Deşi am fost sceptică din cauza oţetului (nu-mi place oţetul decât în salata de varză), a ieşit delicioasă.
Ingrediente: jumătate de kilogram de cartofi, curăţaţi şi tăiaţi cuburi mari, 100 de grame de bacon tăiat în bastonaşe, o ceapă tăiată mărunt, o lingură de oţet de mere (în reţeta iniţială era un sfert de cană, eu n-am îndrăznit să pun aşa de mult), jumătate de cană de supă de pui (fierbeţi câteva oase cu nişte legume, eu aşa am făcut), sare, piper, o lingură de ulei pentru prăjit.
Cartofii se pun la fiert în apă cu sare până când intră furculiţa uşor în ei. Într-o tigaie cu pereţi înalţi se pune la prăjit baconul până devine crocant (eu nu l-am prajit aşa de tare). Se adaugă ceapa şi se căleşte timp de 7-8 minute până se înmoaie bine. Eventual mai puneţi şi capacul, ca să nu se ardă. Turnaţi oţetul, lăsaţi un minut să se evapore din alcool, adăugaţi supa de pui şi cartofii fierţi, scurşi de apă şi fierbinţi. Amestecaţi bine şi lăsaţi pe foc până când cartofii absorb tot lichidul. Se decorează cu fire de ceapă verde dacă aveţi (eu n-am avut) şi se consumă ca garnitură sau ca fel de sine stătător.
Cred ca este gustoasa, desi mi se pare cam mult calit-ceapa si bacon.
Da, e cam grea pentru stomac, bucataria germana nu e tocmai recunoscuta ca bucatarie dietetica 🙂 Dar din cand in cand, merge.
Uite ca duminica m-am incapatanat sa fac un fel de snitele, de le zice nagete sau cam asa.Am sa caut reteta pe net, eu o am din alta parte.Am folosit condimente arabesti(fara conservanti), cu ghimbir, nucsoara, etc…Si desi au iesit foarte bune, chiar super, nu s-a atins nimeni de ele, in afara de mine, cica nu arata ca snitelele obisnuite.Ciuda mi-a mai fost.
fac o crusta frumoasa si rezistenta daca urmezi succesiunea faina-ou-faina-ou-pesmet. Ce-i drept, se consuma oua multe pentru o farfurie de snitele, dar merita…
Eu fac o compozitie omogena din faina si apoi apoi dau prin pesmet. Asa am vazut la mama si asa mi-au iesit si mie bune (aproape) mereu. As incerca si salata germana de cartofi. Mie imi place otetul imi mai multe combinatii (salata verde, salata de varza, salata de sfecla, pulpele dezosate cu cartofi – reteta lui Jamie, inca beau “cocktail-urile” din otet de mere cu apa si le beau chiar de placere dincolo de proprietatile naturiste)
Am incercat salata de cartofi si ne-a placut foarte mult. Eu am indraznit sa pun 2 linguri de otet si i-a dat un gust foarte bun. Multumim pentru reteta, ne-ai salvat cina, chiar eram in pana de idei 🙂 .
si eu fac o compozitie omogena din faina cu oua si lapte, las la rece 2-3 ore (daca am timp las carnea in aceasta compozitie si o noapte intreaga) – cei mici sunt innebuniti dupa ele…dar nu de vita 😀 , ci de pui 😉
salata de cartofi nemteasca am facut o singura data cand ne-am casatorit…desi eu nu mananc cu otet, acea salata mi s-a parut ok; insa sotul meu (mare fan al otetului in salata) nu a mancat,nu i-a placut deloc 😀
Copiii mei au crescut cu salata despre care vorbesti. Fierbeam cartofii in coaja si ii taiam in castron iar deasupra aruncam ceapa prajita si stinsa cu otet si zahar. Nu erau teoriile de azi,