Am primit şi eu acum ceva vreme invitaţia de a testa Yummy Dough, plastilina comestibilă importată de Edukid, aşa că am acceptat, cu gândul că îi voi oferi Elizei o experienţă inedită. În plus, Edukid e o firmă serioasă, au multe jucării faine şi o echipă tânără pe care o încurajez (fiindcă mai au multe de învăţat). Am primit găletuşa, copilul a zbârnâit că vrea plastilina, aşa că ne-am pus pe modelat. Prima bilă neagră o are pentru că nu conţine instrucţiuni clare în limba română. Sunt unele în chineză (şi nu pricep de ce, din moment ce se presupune că plastilina e fabricată în Germania) şi unele în engleză, din punctul meu de vedere insuficiente pentru că nu toată lumea ştie engleză.
Am recompus aluatul de modelat din prafuri şi apă (găletuşa conţine patru plicuri cu praf de culori diferite – noi am făcut doar verde şi roşu), s-a adunat destul de greu, trebuie frământat puţin mai mult – la cel roşu m-am enervat şi am mai pus o picătură de apă, astfel că a ieşit uşor lipicios, cel verde a ieşit destul de tare. Culorile nu sunt foarte vii, ci mai degrabă mate, dar asta cred că se datorează faptului că s-a încercat folosirea unor coloranţi naturali, de exemplu, cel roşu e colorat cu suc de sfeclă. Mi se pare o plastilină cam tare pentru mâinile delicate ale copiilor, eu nu cred că un copil mai mic ar reuşi s-o recompună, e de frământat, nu glumă.
Nu am gustat nici eu, nici Eliza varianta crudă a plastilinei – am o uşoară repulsie în a consuma chestii mult prea colorate ieşite din plicuri, poate dacă adăugam eu colorant, era altceva. Plicurile sunt ca un fel de praf de biscuiţi la care pui apă, nu e nimic de speriat, nu-s chimicale exagerate, din punctul meu de vedere e ok să le daţi copiilor plastilina rezultată să se joace, iar dacă o scapă şi în gură nu e nicio tragedie. Am rulat aluatul şi ne-am jucat cu formele noastre de decupat în formă de personaje din Winnie the Pooh.
Am copt biscuiţii rezultaţi vreo 15 minute. Eliza a gustat şi verdictul final a fost: la gunoi cu ei – însă Eliza e un copil cu incipiente gusturi gourmet, preferă oricând o tartină cu somon afumat sau o salată de avocado în defavoarea altor alimente, aşa că nu e musai să vă luaţi după ea.
Părerea mea e că are un preţ destul de mare pentru un produs consumabil (luând în calcul faptul că cel mic îl va mânca). Nu ştiu, însă, şi nu se menţionează nicăieri cum se păstrează plastilina obţinută, dacă te mai poţi juca şi după două zile cu ea, dacă se ţine la frigider sau nu, dacă mucegăieşte sau nu etc.
Se pare că totuşi Yummy Dough a primit multe premii în domeniul jucăriilor şi a fost atestată şi de un institut din domeniul alimentar, aşa că dacă aveţi 59 de lei de dat, nu văd ce ce nu i-aţi da pe acest produs. E distractiv, dacă îl mănâncă, nu-l aspiraţi în bucăţele mici-mici de pe covor şi e destul de sigur dacă îl daţi unui copil mai mare şi ştiţi că fraţii mai mici trag de jucăriile lui. Sunt curioasă câte dintre voi l-ar cumpăra, aşa că dacă aveţi timp şi chef să lăsaţi un comentariu, o să vă dăruiesc, prin tragere la sorţi, celelalte două plicuri de Yummy Dough rămase (galben şi albastru). Vă aştept să-mi împărtăşiţi părerea voastră până miercuri 13.03.2013 la ora 18.00 şi după aia trag la sorţi şi anunţ câştigătorul tot printr-un comentariu la această postare, aşa că ar fi util să vă abonaţi la comentarii.
Mie mi se pare scumpa pentru o plastilina in conditiile in care, se paote juca de 1-2maxim 3ori cu ea. Cat despre faptul ca se poate manca:d un aluat de biscuiti/turta dulce e la fel de simplu, si…parca mai comestibil.
Nu as cumpara asa ceva copilului.
Pretul este foarte mare.
Eu cumpar pachet mic 6buc cu 1,5 lei la alte magazine este 3 lei in cora acelasi pachet este 15 lei, deci conteaza de unde il cumperi.
Avem perioade cand folosim cate un pachet in fiecare zi deci daca as da mult pe el nu as putea sa ii cumpar in fiecare zi si sa o las sa faca tot ce ii trece prin cap.
Isi face tot felul de bijuterii si prajituri, beneficiara este mami ati ghicit.
eu nu as cumpara asa ceva copiilor mei. in primul rand pentru ca sunt chimicale in el..putine..multe..cine stie exact cat? apoi, daca vrei sai faci copilului tau un aluat care sal manance…sunt destule retete de facut si mancat in casa cu copiii…eu nu doresc plastilina asa ca nu voi participa la tragerea la sorti..
Laura, apreciez review-ul tau sincer la aceasta plastilina – de fapt e primul review sincer care l-am citit pana acum la Yummy Dough 🙂
Nu l-as cumpara, mi se pare dubios continutul lui din punct de vedere alimentar. Pretul mare se presupune noutatea plastilinei – faptul ca poate fi mancata – iar pe mine tocmai asta ma tine la distanta.
Eu sunt alergica la diverse substante – ultima data niste jeleuri (scumpe!) de la mall m-au trimis direct la Urgenta – deci nu, nu as folosi plastilina comestibila din comert, nu am incredere in asa ceva 🙂
P.S. Nu ne inscriem la concurs, voiam doar sa-ti mulumesc pentru evaluarea onesta 🙂
Adina, nici eu nu l-as cumpara, si nu e vorba de partea comestibila, ca pana la urma, ii spui sa n-o manance, ci de pretul foarte mare. La banii astia iau cateva cutii bune de PlayDoh pe care eu o consider cea mai buna plastilina de pe piata la momentul asta.
Scump! Chiar daca e comestibil. Pai fac eu un aluat si il colorez cu sfecla pt rosu sau afine pt mov, etc. Si mai e si greu de framantat…..
1.este foarte scumpa
2. exista retete pe diverse siteuri, de plastilina de casa…ma rog…un fel de…care se poate face la foc, pe aragaz…intocmai ca o mamaliga…se pot adauga coloranti alimentari…si rezista cca.3 zile in frigider.Chiar si mai mult.Cam acum 2 ani faceam o bila mare( un fel de coca), o imparteam in bilute mai mici si le dadeam culoare.Cand am ramas fara coloranti in casa am apelat la acuarelele ei si obtineam si mai multe culori.Inconvenientul era ca atunci cand se usca, pe planseta …plastilina de casa avea un aspect usor fainos si mat.
3. nici o mamica cumpatata nu va da bani pe asa ceva, poate doar accidental, pentru ca nu scrie exact ce contine iar daca cel mic inghite, habar nu avem ce este
Ghinda, scrie pe site ce contine exact: “Compoziția aluatului este formată din: făină de grâu, zahăr, amidon de grâu, praf de ou întreg, ulei de palmier, sirop de glucoză, maltodextrină, aromă, proteine din lapte. Culorile sunt obținute adăugându-se: sfeclă roşie, curcumina, beta-carotină, albastru patent V.”
Si eu am facut plastilina de casa, am pus reteta si metode de colorare aici: https://laurafrunza.com/2011/07/26/pasta-modelatoare-facuta-in-casa/
Aaaa, nu am fost eu explicita…nu ma refeream la compozitia enuntata.Din moment ce se coace ca prajiturile este limpede …ci la faptul ca oricare dintre substante poate fi alergena in masura mai mare sau mai mica pt un copil si nu vorbesc de grau.Si daca dezvolta o alergie…eu habar nu am la care din componente face. Oricum nu as cumpara ceva atat de scump.Multumesc de link..
eu as cumpara daca ar fi 5-10 lei galeata.
si daca nu vrea nimeni plicurile tale, trimite-mi-le mie.:))
Hai ca merge, eu zic ca cel mic ar aprecia, nu toti copiii sunt rasfatati. 🙂
Cum sa manace copilul tau asa ceva? Doamne fesreste! “Ia puiul mamii, niste caviar! Scuipa toata plastilina, hai sa o dam la altii, scuipa tot!”
Nu pricep ironia dar la 59 de lei chiar ca ii poti da caviar in loc de plastilina. Sau poti lua de banii astia cele mai bune ingrediente, inclusiv coloranti, sa faci vreo douazeci de tavi de biscuiti, nu patru.
Si inca ceva, nu sunt o purista a alimentatiei, copilul meu mananca Barni care probabil are aceeasi compozitie ca plastilina asta, insa diferenta e ca ma costa doar 1 leu fata de 59 de lei.
Am fost “rugata” de catre reprezentantul firmei Edukid sa nu dau pe blog cele doua plicuri ramase, cica pentru a nu oferi un “produs incomplet”. Din punctul meu de vedere, plicurile alea sunt produsul respectiv, nu galetusa sau seringa, insa fie, si-asa nu le-a vrut mai nimeni. Insa as dori sa le reamintesc ca odata ce mi-au dat produsul, a devenit al meu si pot face ceea ce doresc cu el, inclusiv sa-l dau altcuiva. Inteleg ca review-ul meu i-a deranjat, insa este un risc pe care si l-au asumat cand mi-au trimis produsul.
mie mi s-a parut mult mai ok reteta de plastilina pe care tu ne-ai propus-o cu ceva timp in urma. pretul acesteia este cam mare, insa banuiesc ca nu ar constitui o problema pentru parintii mai instariti si mai ocupati, altminteri n-ar exista o astfel de oferta.
apreciez ca te echilibrezi in recenziile tale atunci cand un produs nu-ti este chiar pe plac, mi se pare corect fata de toata lumea si mai ales fata de tine.
si, laura, nu stiu cum de-ndraznesti sa spui ca elizei nu-i plac fursecurile, unde te trezesti, cu asemenea nazuri 😀 ? (sa recunoastem, n-are gusturi rele:), se vede ca avem aceeasi zi de nastere!)
🙂 Da, chiar n-are gusturi rele, mai ales la mancare. Culmea e ca acest produs este scump si in afara, deci nu l-a scumpit Edukidul ca sa faca profit. Iar asta ma face sa ma intreb daca in alte tari, mamicile sunt mai putin atente cu alimentatia copilului decat mamicile romance din moment ce e un produs atat de laudat si premiat.
Am citit pe un alt blog – nu mai stiu unde – un review foaaarte laudativ la adresa plastilinei cu pricina. Asa ca ma bucur ca am gasit aceasta parere echilibrata. Eu n-as cumpara produsul pentru copii mici dintr-un motiv simplu: daca a doua oara nu mai ai 59 de lei pentru o galetusa si ii cumperi o plastilina obisnuita, cum il mai determini sa n-o bage in gura?!
“însă Eliza e un copil cu incipiente gusturi gourmet, preferă oricând o tartină cu somon afumat sau o salată de avocado în defavoarea altor alimente, aşa că nu e musai să vă luaţi după ea.” Nu toata lumea are gusturi gourmet, sau copii cu gusturi gorumet. Daca iti prisosesc, trimite-mi-le mie. Le-as incerca cu placere!
tu ai copii? chiar ai fi in stare sa accepti orice ti se ofera gratis?!?
nu pui in balanta daca e ceva sanatos ori ba?
La inceput mi se parea interesant faptul ca e comestibila. Nu neaparat sa i-o dau eu sa o manance copilului, ci in cazul in care ar baga in gurita vreo bucatica, nu ar fi chiar o tragedie, vorba ta. Dar acum m-ai pus pe ganduri. O sa mai vedem noi de iepuras daca o vom cumpara. 🙂
ma asteptam ca nici in strainatate sa nu fie tocmai o para chioara.
stii doar, pe noi, romanii, ne prind din zbor multe obiceiuri, asa-zise trenduri, dintre care si unele bune. de-aia multi realizam ca mancarea de tip fast-food nu e ok, ca nu e indicat sa obisnuim copiii sa manance prea sarat, prea dulce ori prea gras etc. din fericire, mai putem inca procura carne si branzeturi din surse sigure, fructe si legume fara pesticide, facem o prajitura de casa. ma amuza sa constat ca acum, pana si retetele mentioneaza ,,un pachet de aluat foi/fraged/frantuzesc,,. putini mai fac in casa, desi cel congelat are conservanti.
aveam candva cursuri la scoala americana in buc. acolo-s copii de parinti cu bani, de prin toata lumea adunati. boy, oh, boy! meditam si mame, iar multe ii duceau copiii la mc,kfc & co., multi nu suportau sendvisurile cu piept de pui si salata verde ori fructele de la snack-bar, preferau sa-si cumpere cornuri cu ciocolata si alte dulciuri procesate si nu-ti spun cat de apetisanta era oferta de gustari sanatoase. intr-o seara, o mamica din pipera (pe-acolo stateau cei mai multi) prepara pizza pentru copii si pentru mine. adica avea blaturi cumparate, o marca de sos de rosii la borcan, bacon si carnaciori, cascaval gras procesat. poate era o exceptie, dar cred ca nu. vorbesc de doamne fara job, cu menajere si sofer la poarta. uite asa obiceiurile proaste in alimentatie se capata mai ales in familie iar, ca adult, din lipsa de timp/chef.
pentru mine numai unele lucruri legate de straini constituie un model demn de urmat, in rest pun la indoiala multe dintre alegerile lor.
am vazut plastilina aceasta recomandata de alte mamici, dar am mai spus: ai mei nu ar manca plastilina deloc
nu au gusturi nemaipomenite in materie de mancare, dar sunt extrem de pretentiosi cand e vorba de ce aleg sa manance; in plus: le-am spus de atatea ori cand erau mici ca nu se mananca plastilina, incat cu greu as crede ca s-ar atinge acum de ea – reactia lor ar fi: “ne testezi? vrei sa vezi daca picam in plasa sau nu?” 😀
Ha, ha, isteti copiii tai!
multumesc 😀
Nici eu nu as da banii pe ea. Le fac eu aluat de biscuiti cat vor :)) Cu 59 ron (mai) luam un Play Doh care are si “ustensile” 🙂