Ieri am fost la un eveniment în cadrul companiei în care lucrez (ceva foarte, foarte frumos despre care sper să vă pot vorbi în curând) şi când s-a terminat a venit la mine o colegă care s-a prezentat ca fiind Gabriela Ciobanu (Gabriela mai comentează uneori la mine pe blog) şi mi-a dat cadou o carte scrisă de soţul ei, Mihai Ciobanu, şi publicată la editura Aramis în 2011, pe numele ei Aventurile pisicii Coadă-Coadă.
Am răsfoit cartea în drum spre birou şi am rămas, în primul rând surprinsă de ilustraţii. Erau multe şi frumoase şi am dat repede la prima pagină să văd cine le-a făcut pentru că stilul îmi părea cunoscut. Nu am fost deloc surprinsă să văd că e munca ilustratorului Emanuel Pavel căruia i-am luat un interviu pentru site-ul Activităţi Copii în 2012 şi acum când am revăzut interviul, mi-am dat seama că l-am ilustrat şi cu o poză din Coadă-Coadă 🙂
Cartea are mai multe poveşti care pot fi citite individual, toate despre o pisică pe nume Coadă-Coadă şi prietenii ei dintr-un cartier de blocuri. Când am ajuns aseară acasă, i-am arătat-o Elizei, i-a plăcut şi mi-a cerut să-i citesc din ea (până atunci citisem în fiecare seară câte puţin dintr-o carte cu ursul Paddington dar fără ilustraţii şi se cam plictisea).
Am citit prima poveste, despre cum Coadă-Coadă îşi găseşte, alături de celelalte pisici din cartier, o casă nouă. A durat ceva vreme s-o citim pentru că Eliza mă tot întrerupea, povestindu-mi cum i-ar plăcea şi ei o pisică pe care s-o ţină într-un coşuleţ la uşă (ca pe cea din carte) şi cum ar îngriji-o şi ar duce-o la grădiniţă într-o “cuşculiţă”.
I-am spus că nu se poate să avem pisică şi a tot insistat că o să aibă grijă de ea şi o s-o ţină la uşă. Eu o lăsam să îşi povestească reveriile şi apoi ea singură revenea la subiect şi zicea “hai, continuă”. Am citit doar prima poveste, pe celelalte le vom citi în serile care urmează. Poveştile au multe detalii interesante care vor dezvolta limbajul copilului precum şi ilustraţii care îi vor pune în mişcare rotiţele imaginaţiei (Eliza a fabulat o groază până am terminat povestea).
Azi dimineaţă am văzut o pisică pe stradă şi i-am spus Elizei: “uite-o pe Gri-Gri, se ascunde sub maşini. Păi dacă şi-au găsit culcuş într-o maşină, nu e clar că le plac maşinile?” Şi Eliza: “da, şi a ales o maşină gri-gri la fel ca ea”. După aceea am văzut-o şi pe Maro-Maro şi am fost surprinsă câte pisici întâlneşti pe stradă dacă stai să te uiţi după ele. Cred că poveştile din carte pot da naştere multor jocuri şi exerciţii de observaţie pe stradă.
Cartea are o grafică superbă şi text foarte mult şi dens, mi se pare perfectă pentru poveştile de noapte-bună. Coadă-Coadă e la reducere pe elefant, o găsiți fizic în librăriile Cărturești şi cu siguranţă o s-o găsiţi şi la târgul de carte Gaudeamus din perioada 20-24 noiembrie 2013.
Ce ma bucur ca v-a placut!
E foarte simpatic ca te gandesti ca va puteti juca observand pisicile de pe strada pornind de la povestile cu Coada-Coada pentru ca ele asa s-au nascut. Pentru ca baietelul nostru iubea pisicile si le vedea pe toate si am inceput sa inventam povesti cu ele, Sunt inspirate din viata noastra cu plimbari lungi prin cartier. Desigur, unii sunt mai talentati ca altii la inventat povesti asa ca in foarte scurt timp numai tati era rugat sa le spuna tot timpul.
Nu stati la noi in cartier cumva? : ))) Ca parca am vazut o masina abandonata plina cu pisici pe aici prin spatele unor blocuri.
Stam in Aviatiei si e plin de pisici. Era acum vreo 4 ani un Oltcit plin de pisici dupa care e inspirata casa celor din carte. Intre timp au fost stranse masinile abandonate. Dar pe Coada Coada tot o mai vedem din cand in cand, evident orice pisica negru cu alb e Coada Coada 🙂
ce ma bucur ca am descoperit cum se numeste cartea!
Daria ma tot bate la cap pentru ca la scoala citesc tocmai aceasta carte la ora de lectura!
multumesc mult!
Vai, ce-o sa se bucure Mihai 🙂 Sa stiti ca vine si sa faca chiar el lectura daca il cheama la scoala. De drag. 🙂
Am vorbit chiar acum cu invatatoarea fetitei mele si a fost tare incantata cand a aflat de propunerea dvs. Cum facem sa luam legatura?
(scuze,Laura, ca deviez de la subiect la tine pe blog)
Laura, pot sa te rog sa ii dai tu doamnei nr meu de tel? II voi da nr de telefon al invatatoarei Dariei si astfel se vor pune de accord in privinta detaliilor 🙂
Multumesc mult!
de la târg, cred că o cumpăr și eu, că voi fi acolo de dimineața până seara, în fiecare zi. am tot timpul să o găsesc pe undeva.
cât nu știe Eliza să citească, îți spun că nu trebuie să te bazezi pe hotărârea ei de a avea grijă de animalele de casă. cel puțin copilul meu promitea mereu că va avea grijă de ele, până îi luam. am avut 5 câini, 2 papagali, o pisică, pești cât cuprinde și cine crezi că avea grijă de toți? evident, soțul meu. 🙂 copilul doar se juca, apoi uita… dar poate că fetițele sunt mai conștiincioase. 🙂
Da, evident ca stiu asta, tocmai de aia nici nu-i iau nimic viu 😀
Sunt mandra ca am primit, imediat dupa ce a iesit cartea, un exemplar cu dedicatie pentru Maria mea si prietenii ei!!!
Acum cateva saptamani eram la Carturesti-ul cel nou deschis din Baneasa si erau o fetita de scoala cu parintii – cautau disperati Aventurile lui Coada-Coada si au plecat dezamagiti ca nu au gasit-o… Mihai, imi venea sa-i dau numarul tau – si sa-i ajut dar si sa ma dau mare ca te cunosc 🙂
Maria inca e pasionata de carte.
Corina
Abia asteptam si eu carticica aceasta dar nenea elefantul mi-a tras clapa si nu mi-a trimis-o in pachetul comandat acum cateva saptamani. Astept sa redevina disponibila pe elefant sau altundeva.
Familia Ciobanu pare tare faina 🙂
Ei, cui nu-i place o pisica blanda si pufoasa, gata sa mearga la scoala intr-o “cusculita” 🙂
Mai ales cand esti inca mic si ai privirea la nivelul cauciucurilor masinilor si al cozilor de pisica ce se intrezaresc pe dupa garduri.
Multumesc pentru descrierea foarte frumoasa. Lectura placuta Elizei.