Una dintre cele mai recente apariţii din seria Ideilor Creative de la Editura Casa este Ţeserea cu fâşii de hârtie (IC106) care mi-a amintit de jocul meu creativ preferat din copilărie – Să ţesem frumos. Cu această tehnică am făcut o felicitare cu fâşii ţesute pentru ziua unei fetiţe.
Uitasem complet de faptul că nouă la şcoală ni se cereau diferite seturi pe care lucram la ora de lucru manual. Să ţesem frumos, Să coasem frumos (cartonaşe preimprimate cu modele şi puncte unde trebuia să înfigem acul), un set cu mărgele cum sunt cele termoadezive din ziua de azi, dar pe care le coseam sub formă de covoraşe (acum n-aş mai şti cum se face nici să mă baţi), mini-războiul de ţesut, ghergheful cu pânza Aida (etamina) şi “canafas” (nu ştiu dacă e termenul oficial, era o pânză mai deasă pe care coseam ceva gen goblen).
Eliza e deocamdată la grupa pregătitoare, nu i s-a cerut absolut nimic (doar lipici, foarfecă şi hârtie colorată/creponată până acum) dar sunt curioasă dacă în clasele 1-4 se mai face ceva similar cu ceea ce făceam noi când eram mici.
Jocuri de tipul Să ţesem frumos se mai găsesc şi acum, o să trec şi eu unul pe listă pentru Eliza. Între timp, exersăm pe improvizaţii. Cum e destul de dificil şi migălos să stai să măsori şi să tai ca să obţii coala de bază (cea pe care se va ţese), eu am apelat la un artificiu – bag o coală de carton la tocătorul de hârtie de la serviciu, dar nu o toc toată.
Apăs butonul de oprire când e la 2 cm de capăt şi apoi butonul de revers ca s-o scot. În partea de jos lipesc cu scotch. Pentru a face fâşii fac la fel şi păstrez şi marginea intactă de mai sus pentru ca fâşiile să se păstreze şi să se depoziteze mai uşor. Singura problemă e că ies fâşiile prea înguste (0,5 cm). Se mai pot folosi şi fâşii de quilling dacă aveţi gata cumpărate, eu chiar am foarte multe şi nu prea fac quilling cu ele, aşa că i le dau Elizei să ţeasă cu ele.
Această felicitare cu fâşii ţesute pe care v-o prezint azi, inspirată din cartea Ţeserea cu fâşii de hârtie, e făcută în colaborare cu Eliza, ea a ţesut parţial şi a decupat literele.
Materiale folosite: un blank alb de felicitare, o coală de hârtie verde mai groasă, carton colorat verde deschis, carton colorat verde închis, albinuţă decorativă din lemn, aracet, un bisturiu pentru hârtie, riglă.
Mai întâi se pregătesc fâşiile cu care vom ţese – aşa cum am spus, eu le-am făcut la tocătorul de hârtie de la serviciu, şi au avut lăţimea de 0,5 cm. Pentru baza pe care am ţesut am trasat pe spate linii la o,5 cm distanţă unele de altele, lăsând cam 1 cm lăţime pe margini (sus-jos, dreapta-stânga). Am tăiat cu ajutorul unui bisturiu şi al unei rigle fâşiile de “urzeală”. Asta a fost partea cea mai dificilă pentru mine.
Ne-am apucat de ţesut cu fâşiile de carton verde deschis. După ce am terminat şi le-am poziţionat cât mai bine (să fie drepte), am tăiat şi lipit marginile, şi pe faţă şi pe dos. Am lăsat la uscat sub un teanc de cărţi.
Pentru litere am folosit nişte litere de lemn pe post de şablon – am trasat conturul pe dosul cartonului verde închis şi Eliza le-a decupat.
Am asamblat felicitarea: am lipit “covoraşul” din fâşii pe faţa felicitării şi pe deasupra am lipit literele. Eu m-am inspirat din carte de la o idee de semn de carte, care avea şi o inimioară formată din două piese de dimensiuni diferite dar, sinceră să fiu, eram atât de obosită la ora la care am terminat felicitarea că n-am mai avut chef să stau să mai caut carton alb, iar verde, să decupez, să lipesc etc inimioarele. Aşa că am lipit o albinuţă în culori asortate, noroc că am mereu asemenea elemente adezive salvatoare, gen albine, fluturi, flori etc. Aş fi pus o floricica dublă dacă aveam perforator mai mare, dar întâmplarea face că l-am împrumutat şi nu-l aveam la îndemână.
În carte sunt o mulţime de idei frumoase cu animale/insecte, felicitări, decoraţiuni de Paşti şi de Crăciun şi nu sunt deloc grele. Asta odată ce aveţi fâşiile şi baza, desigur 😀
Felicitarea a ajuns la o fetiţă care a împlinit cinci ani. Deşi am fost tentată să mă reped la cartonul roz, m-am abţinut şi am încercat ceva la fel de vesel, dar mai primăvăratic. Cartoanele verzi au fost alegerea perfectă!
Notă: tiparele din carte se măresc de două ori.
Noi avem un joc cu așa ceva. Am și făcut felicitări cu ele și da, sunt de mare efect. Spor și inspirație!
…de unde il putem achizitiona…?
În clasa Roxanei, la ora de lucru manual, lucrează după caiete speciale, fac diverse planșe. Colorează, decupează, fac felicitări, rame, colaje, în cel mai bun caz iese ceva 3D, gen căsuțe.
Spre disperarea mea, nu fac lucru manual ca pe vremea mea, fetele cu pânza/etamina de cusut, băieții cu pănușile/traforaj. Excepție de mărțișor când au făcut martinițe.
Roxi și-a manifestat curiozitatea și cu andrelele de împletit și cu croșeta, dar nu are același farmec să croșetezi cu mama cum ar avea să te întreci în “măiestrie” cu colegele/prietenele.
S-a dus cu arsenalul la școală și s-a întâmplat exact ceea ce preconizasem, au râs colegii de ea, i-au spus “bunica”.
Nu mai am vreo speranță ca la școală să învețe chestiile astea, atâta timp cât și învățătoarea și ceilalți părinți le consideră demodate.
Cred totuși că va reveni în particular la aceste îndeletniciri când o vor ajuta mai mult mânuțele. Îi plac jucăriile din materiale pe care i le-am cusut, îi plac poșetuțele și are porniri de personalizare. Plus că uneori e mai ieftin să-ți faci cu mâna ta decât să cumperi.
Si la noi la fel, tot pe un caiet lucreaza, de pe el decupeaza, coloreaza si, evident, tot in el lipesc. Nu fac nimic deosebit, din pacate 🙁 Pentru Scoala Altfel m-am oferit sa le duc eu figurine din ipsos in forma de oua pentru pictat si s-au mai comandat, la sugestia mea, niste seturi casute de albinute. Era pacat sa piarda vremea tot cu aceleasi prostioare.
[…] văzut prezentarea tehnicii cu fâşii de hârtie pe blogul Laurei. Mi-a plăcut mult tehnica, mi-o aminteam din copilărie. Acum am încercat să o privesc şi din […]