Patinele de argint este un mic roman scris de Mary E. Dodge şi publicat prima oară în 1865. Acţiunea are loc în Olanda şi, deşi la momentul scrierii romanului Mary Dodge nu vizitase niciodată Olanda, ea reuşeşte să redea o imagine vie şi colorată a peisajelor şi culturii olandeze de la începutul secolului al nouăsprezecelea.
Povestea se axează în mod deosebit pe viaţa a două personaje: Hans şi Gretel Brinker, de 15, respectiv 12 ani, doi copii muncitori dar foarte săraci. Tatăl lor a suferit cu 10 ani în urmă un accident şi a devenit amnezic şi cu episoade violente, prin urmare este numit “idiotul” iar copiii sunt ostracizaţi în sat din cauza condiţiei sale şi a sărăciei.
Patinele de argint reprezintă un premiu la un concurs de patinaj viteză, premiu foarte râvnit de toţi copiii din sat, atât de cei bogaţi, cât şi de cei sărmani, cum sunt Hans şi cu Gretel care nici măcar nu au patine din oţel ca să participe, ci doar nişte patine improvizate din lemn.
De altfel, se spune că, prin intermediul acestei cărţi, Mary Dodge a prezentat pentru prima oară publicului american sportul patinaj viteză, care era deja cunoscut în Olanda. (sursa: Wikipedia)
Romanul nu este doar despre concurs şi despre strădania tuturor de a se antrena şi de a-l câştiga, ci şi despre muncă grea, cinste, dorinţa de a-ţi ajuta aproapele, despre bucuriile vieţii de tânăr (sunt foarte interesante capitolele despre călătoria cetei de tineri pe râul îngheţat, dintr-un oraş în altul, aproape exclusiv pe patine) dar şi despre piedicile care pot apărea şi, evident, despre recompensele care vin pentru cei care sunt răbdători şi cu sufletul curat.
Romanul se citeşte destul de uşor de către copii (recomand pentru 8-10 ani), este o lectură plăcută pentru această perioadă când patinoarele s-au deschis deja şi copiii visează să zboare pe gheaţă la fel ca Hans şi Gretel Brinker.
Fiind împărţit pe capitole scurte, cu titluri care rezumă acţiunea, poate fi citit şi de copiii care n-au mai încercat să citească un roman până acum. Cred că vor fi curioşi să afle cine a câştigat concursul (să ştiţi că finalul nu e aşa previzibil cum credeţi) şi cum li s-a schimbat viaţa celor doi fraţi.
Ediţia scoasă de editura Semne în 2009 pe care o am eu nu este, din păcate, cea mai reuşită (există mai multe greşeli de ortografie în carte) dar am găsit pe google că mai există o variantă publicată la editura Andreas. În volumul pe care îl am eu veţi găsi şi varianta integrală a poveştii Crăiasa Zăpezii de Hans Christian Andersen, chiar dacă nu scrie asta pe copertă.
O altă recenzie a cărţii găsiţi pe blogul Machete Didactice, acolo am descoperit-o şi eu.
Mulțumim frumos. Sper că ați petrecut clipe frumoase în compania acestor personaje. Sărbători cu bine!