Turist prin Iaşi – orașul meu natal

Am profitat că am fost la Iaşi pentru pomana de 40 de zile a tatălui meu şi ne-am şi plimbat puţin, ca să ne bucurăm de soare şi de puţin timp petrecut împreună. După aproape fiecare plimbare, am îndemnat-o pe Eliza să scrie câte o compunere într-un caiet pe care îl va păstra ca pe un jurnal.

Am învăţat-o regulile compunerii (propoziţie de început care introduce cititorul în atmosferă, povestirea propriu-zisă în care sunt relatate experienţele prin prisma mai multor simţuri, propoziţia de încheiere care rezumă experienţa trăită) şi s-a descurcat onorabil. Mi-au plăcut foarte mult compunerile ei şi lucrurile pe care le-a remarcat.

Fotografiile de mai jos sunt făcute ciornelor, ca să cuprind cât mai mult text într-o singură poză (a folosit un caiet tip 1 pentru transcriere) şi au greşeli, în special pentru că nu a făcut toate literele la şcoală şi nu ştie că anumite structuri se scriu cu liniuţă. Ştiu că poate părea ciudat că se exprimă aşa de bine pentru vârsta ei, dar are un limbaj foarte bogat, iar la compunerea cu fabrica de pâine, de exemplu, am folosit şi un reportofon cu care şi-a înregistrat firul gândurilor şi apoi a prelucrat şi transcris înregistrarea.

Ce am văzut noi în Iaşi

Turnul Goliei – am urcat sus pe terasa turnului, de unde am avut o privelişte de 360 de grade asupra oraşului. Am avut norocul şi de un ghid care ne-a povestit istoria Mănăstirii şi a turnului. Preţul biletului e mic dar experienţa e frumoasă şi merită să mergeţi (parcă am dat 10 lei pentru un adult şi un copil).

Musicalul Sunetul Muzicii la Teatrul Naţional, unul dintre cele mai frumoase teatre din România (poate şi din Europa). Am găsit cu greu bilete, în general acest spectacol se joacă cu casa închisă, dar altcineva a anulat cu o zi înainte şi am reuşit să cumpărăm două bilete la o lojă centrală. Au fost cam scumpe dar bucuria Elizei a meritat toţi banii.

Musicalul i-a plăcut enorm, mă tot bate la cap să-l revedem. În afară de faptul că punerea în scenă a fost excelentă, melodiile şi interpretarea foarte reuşite iar actorii talentaţi, mi-a mai plăcut şi faptul că ieşenii ştiu să aprecieze un spectacol. Sala era plină până la refuz de oameni îmbrăcaţi elegant, cu femei frumoase în ţinute decente de seară, bărbaţi la costum şi copii în rochiţe şi cămăşuţe atent alese.

În plus, nu s-au butonat telefoane, nu s-au făcut poze iar copiii mi s-au părut misterios de cuminţi. M-a făcut să mă simt ca pe vremuri, când ieşirea la teatru era o experienţă socială deosebită. (Preţ bilet lojă 60 de lei de persoană).

Fabrică de pâine Vel Pitar – nu e chiar obiectiv turistic, dar am avut ocazia să facem un tur ghidat al acestei fabrici de pâine, datorită unei persoane foarte cumsecade care ne îndrăgeşte pe mine şi pe Eliza (nu a avut legătură cu blogul).

A fost uimitor să vedem cum se macină grâul în morile mari, controlate electronic (Eliza chiar mă întrebase dacă vom vedea mori ca cele văzute de ea la muzeu), cum se frământă aluatul, cum se modelează, cum se fac biscuiţii Poieni cu unt şi miere, am mâncat biscuiţi Poieni calzi de pe bandă (şi mie şi Elizei ni s-au părut cei mai buni biscuiţi din lume, asemănători la gust doar cu biscuiţii cu unt englezeşti) şi ne-am delectat cu mirosul uimitor de pâine caldă.

Am testat mai multe sortimente de pâine şi ne-am declarat amândouă fane ale pâinii cu cartofi din gama Chef Gourmand şi ale batonului Doi Fraţi (Eliza mai mult). Pentru Eliza a fost o experienţă deosebită şi de atunci mă tot roagă s-o mai repetăm. Mi-a zis că a mai văzut la televizor cum se fac unele lucruri dar că e nemaipomenit că poate vedea cu ochii ei cum se face şi cum se ambalează cornul şcolar. Într-una dintre pozele de mai jos vedeţi cornul şcolar în trei ipostaze: boţul de aluat, cornul modelat şi dospit şi produsul final, copt.

Grădina Botanică din Iaşi – am vizitat expoziţia de azalee şi camelii, dar nu numai, am văzut şi serele cu suculente şi cactuşi. Serele mi s-au părut bine îngrijite şi plantele prospere.

Un alt lucru interesant care mai merită urmărit în Iaşi – staţiile de autobuz sau tramvai. Majoritatea sunt folosite de diverse firme ca reclamă şi sunt aranjate corespunzător. Una arată ca o sală de spectacole (e vizavi de Filarmonică şi face reclamă la spectacolele acestei instituţii), una avea nişte jardiniere unde erai îndemnat să uzi florile (acum era iarna şi nu erau flori, dar bănuiesc că vara sunt) şi făcea reclamă unei florării, alta avea nişte scaune înalte ca de bar (nu mai ştiu la ce făcea reclamă). În general, se găsesc în zonele centrale şi sunt chiar interesante.

Cam atât am văzut noi, timpul a fost foarte scurt. Mai aveam pe listă două muzee şi un loc de joacă unde poţi construi doar cu piese Lego (Creatoria) dar nu am mai reuşit. Poate de Paşti! Dacă aveţi alte sugestii de locuri de vizitat în Iaşi şi împrejurimi, le aştept cu drag.