Mă simt trist

Editura Trei, împreună cu divizia Pandora M, a scos mai multe cărţi de self-help pentru copii, unele dedicate copiilor mai mari (8-12 ani), şi anume colecţia Ce să faci când… (scrise de membri ai Asociaţiei americane de psihologie), din care i-am luat şi eu Elizei “Ce să faci când nu-ţi convine nimic”, că deja sunt exasperată de cârcoteala ei continuă, şi colecţia Emoţiile tale, pentru copiii mai mici (3-6 ani), din care fac parte trei cărţi: Mă simt trist, Sunt timid, Mi-e frică.

Din această serie, am ales pentru Eliza Mă simt trist, sperând  că voi reuşi s-o conving să vorbească despre tristeţile şi nu numai să vorbească, ci şi să le spună oamenilor care au supărat-o că acţiunile lor sunt cauza supărării ei. Eliza este, chiar şi acum, foarte supărată, că o persoană extrem de importantă în viaţa ei nu a sunat-o de 1 iunie să-i spună la mulţi ani şi nici după aceea nu a dat vreun semn şi nu am reuşit s-o conving să sune acel om să-i spună că e supărată din cauza asta.

Cartea începe cu descrierea emoţiei: Când sunt trist mă simt ca… o floare care are nevoie de apă/un curcubeu care şi-a pierdut culorile/un clovn care nu ştie să râdă. Continuă apoi cu acţiunile pe care le fac de obicei copiii când sunt trişti: se ascund, refuză să vorbească, stau cu jucăria preferată în braţe. Urmează exemple de motive care pot provoca tristeţe (mutarea unui prieten, boala unui animal de companie, certurile dintre părinţi, plecarea bunicii, faptul că toţi copiii au fost invitaţi la o petrecere numai personajul, nu, când cineva îi strică un lucru). La fiecare pagină, puteţi antrena copilul în discuţie, întrebându-l cum se simte când e trist, ce face atunci când e trist şi ce motive poate avea să fie trist.

După etapa de identificare a tristeţii, urmează sfaturi despre ce poţi face pentru a te simţi mai bine – să stai de vorbă cu cineva, să găseşti o activitate amuzantă, să te gândeşti la ceva vesel, să faci un gest frumos pentru cineva. La această parte, puteţi identifica împreună cu copilul acele lucruri care îl fac să se simtă mai bine atunci când e trist.

Îmi place că există în carte şi o parte despre lucrurile pe care le faci uneori şi care îi întristează pe alţii: să jigneşti pe cineva, să te comporţi răutăcios şi nepăsător faţă de alţii, să spui părinţilor lucruri care n-ar trebui spuse, să refuzi să te joci cu un prieten. La finalul cărţii există şi o notă adresată părinţilor şi celor care lucrează cu copiii, cu sfaturi despre cum ar trebui folosită cartea şi cum trebuie lucrat cu copiii pe tema tristeţii.

Save

Save