Cum a fost azi la şcoală?

Pentru că azi începe anul şcolar şi, odată cu el, şi grijile noastre, ale părinţilor, m-am gândit să vă atrag atenţia asupra unui eveniment pe care îl consider foarte deosebit în materie de evenimente pentru părinţi (dar nu numai), care se va petrece pe 1 octombrie 2016 şi care va fi susţinut de Otilia Mantelers, o persoană pe care n-am ascuns niciodată că o stimez şi apreciez enorm.

Îmi doresc foarte mult să merg şi voi face toate eforturile pentru a ajunge deoarece eu am o mare problemă cu această întrebare, mai exact cu răspunsul la ea. Dacă întreb “cum a fost la şcoală?” primesc răspunsuri monosilabice (bine, ok). Dacă aplic sfaturi de genul “pune întrebare la care nu se poate răspunde cu da sau nu” şi întreb “ce ţi-a plăcut cel mai mult la şcoală azi?” sau “ce nu ţi-a plăcut” sau “ce ai învăţat nou?” primesc răspunsuri de genul “totul, nimic, nu ştiu”. Orice s-ar întâmpla la şcoală, aflu de la învăţătoare sau de la alţi părinţi. Dacă s-a rănit un coleg pe hol, aflu de la altă mamă (Eliza insistă în continuare că nu s-a întâmplat nimic), dacă Eliza a făcut ceva deosebit sau poate o şotie, dacă doamna a certat-o sau a lăudat-o, aflu tot de la doamna. Nu-mi spune absolut nimic, şi nu pentru că ar ascunde ceva, ci pentru că aşa e ea, nu consideră nimic important sau demn de menţionat sau, cel mult, îmi povesteşte ceva total insignifiant, care nu-mi oferă nicio informaţie cu privire la felul în care s-a simţit la şcoală.

Ziceam cândva că dacă ar zbura un elefant roz în clasă, Eliza nu mi-ar povesti. Ar ridica din umeri şi ar zice “mă rog, un elefant roz. Măcar dacă era mov.” Dar mie nu mi-ar spune. Uneori, dacă se întâmplă câte ceva, îmi mai povesteşte, dar peste 2-3 săptămâni. Cum s-a întâmplat odată la grădiniţă, când a lovit-o un coleg. Mi-a spus când deja era prea târziu să mai iau vreo măsură. Fapta se petrecuse cândva, într-un timp nedefinit, şi conflictul a rămas nerezolvat. Acelaşi lucru se petrece şi când e vorba de restul vieţii ei sociale – dacă o întreb ce-a făcut în parc, la o petrecere, la activităţile extraşcolare, primesc un invariabil “a fost bine”.

Prin urmare, cred că e firesc să fiu niţel la capătul răbdării şi să vreau nişte sfaturi pe partea asta. Aşa că o să încerc să merg la prezentarea Otiliei pentru a mă informa cu privire la următoarele:

• cum îi facem să se deschidă și să ne povestească despre cum a fost ziua lor la școală
• cum să își facă temele (da, așa e, nu ajută prea mult temele, însă ele încă reprezintă o realitate în majoritatea școlilor din România)
• cum să-şi depășească dificultățile de învățare, neatenția la ore
• cum procedăm când sunt excesiv de studioși și perfecționiști
• cum să facă față concursurilor la care aleg să meargă
• cum să gestioneze relațiile cu profesorii și colegii
• cum să facă faţă atunci când pierd locul întâi, sau când nu câștigă competiția sportivă.

Alte subiecte abordate:

• cum pot școlile să acomodeze nevoile băieților mai bine decât se întâmplă acum
• despre locul pe care copilul nostru îl ocupă la școală (dacă e printre primii din clasă, în mijloc sau în ultimii. Ce spun studiile longitudinale despre aceste locuri și cum se corelează cu succesul lor în carieră de mai târziu
• idei legat de cum ar putea să arate o zi obișnuită din viața voastră împreună, atunci când copilul merge la școală. Pentru ca ei să se simtă conectați cu voi și plini de încredere în sine, iar voi să vă simțiți părinți buni!

Întâlnirea se adresează părinților care cu copii școlari (5-12 ani) sau care au copii mici și vor să se pregătească pentru perioada școlară. Biletul costă 120 de lei pentru un părinte şi 200 de lei pentru ambii părinţi. Mai multe informaţii se pot obţine scriind la adresa de email filipsim@yahoo.com (Simona Filip Ghenea).

Save

Save

Save