Aveam de multă vreme în minte articolul ăsta, dar am tot amânat să-l scriu, că voiam să văd dacă mă pot ţine de treburile astea pe termen lung (deja simt că îmi vine să cedez, să ştiţi, dar mă ţin tare). Apoi am citit un studiu făcut de Ikea cu privire la cât de ecologi suntem acasă (studiul pentru o viaţă sustenabilă acasă) şi m-am simţit foarte prost, pentru că mi-am dat seama că, în general, suntem foarte departe de ceea ce ar trebui să facem ca să protejăm mai mult natura şi resursele planetei.
O să vă citez puţin şi din studiu, cu menţiunea că e făcut pe bucureşteni (dar nu e neapărat relevant segmentul), dar voiam să vă zic înainte cam ce fac eu ca să duc un trai mai ecologic:
– încerc să separ gunoiul. Este o chestie foarte grea, mai ales din lipsa spaţiului, pentru că trebuie să am trei locuri şi recipiente diferite – pentru gunoi menajer, pentru plastic şi pentru hârtie. Plasticul şi hârtia le duceam jos, în spatele blocului, unde erau tomberoane pentru colectare separată dar mai nou se pare că le-au luat şi nu ştiu ce să fac. Încă le pun separat, dar se adună în casă şi nu ştiu unde să le duc.
– încerc să economisesc apa deşi aici e foarte greu, pentru că oricât i-aş repeta Elizei, tot lasă apa să curgă când se spală pe dinţi. Dar închid robinetele cât pot de mult, fac duşuri scurte şi spăl rufele amestecate ca să nu spăl cu maşina goală (folosesc şerveţele care captează culorile, ca să spăl culori amestecate). Copiii voştri înţeleg faza cu economisitul apei?
– la capitolul electricitate e cel mai greu pentru că nu suport becurile alea ecologice care se aprind după nu ştiu câte secunde şi mai dau şi o lumină chioară. Dar încerc să cumpăr electrocasnice prietenoase cu mediul (atât cât se poate), să sting luminile şi să scot chestiile din priză când nu le folosesc. Voi aveţi becuri ecologice? De care?
– încerc să nu arunc mâncare sau alte lucruri. Donez, refolosesc, reciclez ce nu mai folosesc. Asta cred că faceţi şi voi, am mai discutat noi despre asta şi am văzut că mai toţi oamenii fac asta.
– folosesc destul de mult transportul în comun, deşi recunosc că de când am maşină m-am mai lenevit puţin, dar tot folosesc foarte mult metroul şi transportul de suprafaţă din oraş.
Citind ce am scris mai sus, îmi dau seama că nu e suficient ceea ce fac şi mi-aş dori să pot mai multe însă nu ştiu de unde să încep şi cum să mă organizez. Voi cam ce faceţi pentru a economisi energie, apă, mâncare şi alte resurse etc?
Iată câteva selecţii din studiu:
Energie
- Femeile sunt cele care folosesc cele mai multe modalități de economisire, iar în top se află stingerea becurilor atunci când nu este nevoie de ele.
- Aproximativ 9 din 10 bucureșteni sting lumina atunci când nu o folosesc, iar 54% dintre cei intervievați folosesc becuri LED.
- Peste 90% dintre bucureșteni folosesc gaze pentru a găti, iar 78% dintre ei nu utilizează vase sub presiune.
- 53% ar vrea să facă mai multe pentru a economisi energie, dar mărturisesc că nu știu cum.
Apă
- Unul din doi bucureșteni cunoaște și aplică metode de economisire a apei, dar numai 8% dintre aceștia refolosesc apa.
- 82% dintre bucureșteni pornesc mașina de spălat doar când este plină.
- Durata medie a unui duș nu depășește 10 minute și numai 12% dintre bucureșteni preferă să facă baie în cada plină cu apă.
Deșeuri
- Mai puțin de 50% dintre bucureșteni aleg să sorteze gunoiul, iar locul în care se desfășoară această activitate este de obicei bucătăria.
- Unul din doi bucureșteni preferă să doneze mobila, hainele sau electrocasnicele pe care nu le mai folosește unor persoane nevoiașe sau organizații.
Produse alimentare
- 71% dintre bucureșteni au recunoscut că obișnuiesc să arunce mâncare, motivele principale fiind depășirea datei de expirare sau gătitul în cantități prea mari.
- Dintre cei care refolosesc resturile rămase de la masele dintr-o zi, 68% le consumă în ziua următoare, iar 36% le folosesc în alt preparat sau le folosesc ca hrană pentru animale.
Transport
- Bucureștenii folosesc cel mai des autobuzul (34%), acesta fiind urmat de metrou cu un procent de 22%.
- Dintre cei care vin la serviciu cu mașina personală, doar 24% împart drumul cu colegii de la muncă.
Gunoiul il separ asa: menajer , sticla, metal ( de ex cutiile de la conserve),hartie/carton, si plastic. Le adun in pungi sau cutii pe balcon si o data la 2-3 saptamani fac un drum cu masina la centrul de reciclare ( e la cativa km). Cu lumina am grija sa sting mereu becuri lasate aiurea, mai mult din cauza ca nu am chef sa platesc aiurea la final de luna. Apa…aici e mai greu, spal des pentru ca am haine putine si imi trebuie sa le port la servici, nu prea pot sa astept sa adun o masina plina. Cu mancarea sunt cea mai stricta insa, urasc sa arunc orisice. Iarasi, mai mult din cauza ca am dat bani pe ea si sunt bani munciti . Orcum…rezultatul e bun oricare ar fi rationamentele.
Ce bine că ai balcon!
De câțiva ani separ și eu plasticul, hârtia (uneori metalul) de gunoiul menajer. La început mi-a fost mai greu, apoi mi-a intrat în reflex. Inițial aveam niște pungi lângă aragaz pe care le sprijineam de perete, dar arătau urât, așa că acum le-am mutat sub chiuvetă: 3 coșuri de gunoi + un recipient mic pt baterii și altele asemenea. Mai cicăl eu pe unii (nu zicem pe cine) care aruncă pungile de la pâine cu tot cu firimituri sau chestii nespălate: ce duci la reciclat trebuie să fie curat. La noi sunt la două străzi pubelele acelea de colectat, însă în ultimul timp sunt dezamăgită de vecinii mei: miroase a gunoi menajer când ridici capacul să pui tu materialele reciclabile, iar fantele acelea de cauciuc care ar trebui să protejeze de ploaie au dispărut…
Cu becul chior nici eu nu mă împac foarte bine, așa că, dacă plec doar câteva minute din cameră, îl las deschis, să nu mai dureze iar până se ”luminează”.
La gaze – am primit la nuntă ”zestre” de la mama niște vase de care sunt foooooarte mulțumită (a cumpărat mai multe când eram eu elevă și a păstrat și pt sora mea și pt mine. Țin minte că învățătoarea mea era reprezentant și ne-a chemat la dumneaei pt o demonstrație. 🙂 ). Pe lângă faptul că sunt excelente pt gătit, au o chestie interesantă: la început las gazele la nivel mediu, până dă în clocot. La mânerul capacului e un ”termocontrol”, împărțit în 3 zone. Când ajunge indicatorul în zona de mijloc, trebuie să lași gazele la minimum. Altfel, indicatorul trece în zona din dreapta și capacul începe să zornăie până reduci nivelul gazelor. E foarte economic (și ecologic) să gătești cu gazele la minimum (și nu, nu durează o veșnicie). Trăiască mamele!
Foarte interesante oalele alea ale tale, chiar aş vrea să aflu mai multe.
Îți scriu în privat, să nu pară că e reclamă.
Dupa cum m-am tot laudat/plans in anii astia de cand scriu aiurea pe net, eu incerc sa am toate obiceiurile ecologice pe care mi le permit. Adica pot sorta gunoiul, economisi apa la baie si toaleta, purta sacose de cumparaturi in geanta, stinge becuri, scoate incarcatoare din priza s.a., dar nu-mi pot schimba masina, care este diesel si probabil ca polueaza mai mult decat reusesc eu sa protejez, pentru ca pur si simplu nu am bani de o masina noua, cu atat mai putin de una electrica. In ultima vreme, insa, simt cum ajung usor, usor la capatul rabdarilor si in acest domeniu, la fel cam ca in toate alea din minunata noastra tarisoara, si mi-e teama ca o sa ma las si eu de toate. Atunci cand de ani de zile te rogi de toti posibilii responsabili sa iti puna si tie o pubela de reciclare mai aproape decat unica din cartier, care e la cateva sute de metri distanta, si toate clasamentele europene ne situeaza pe ultimul loc la reciclare, si luam amende internationale pe tema asta – poate ca nu-ti mai vine sa stai cu un recipient plin care a-ti ocupe un spatiu important din bucatarioara ta de 5 metri patri patrati. Sau cand vezi inversunarea cu care ti se dau ambalaje si pungi de plastic la absolut orice magazinas si fir de ceapa cumparat, desi legea cu pungile exista de cativa ani si cand sunt atatea cai de informare prin care aflam ca o sa ne inecam in plastic in curand, si cand tot tu esti facuta nebuna pentru ca te incapatanezi sa le dai pietarilor pungulita aia inutila inapoi – poate ca-ti vine sa te relaxezi si tu, sa ti se rupa de insulele de plastic din ocean sau de smogul din China si sa duci o viata mai comoda fara griji. Iar m-am enervat…
O să te enervezi şi mai tare dacă îţi spun că s-au ridicat pubelele de reciclare din sectorul 4 pentru că primăria n-a mai făcut contract cu rebu sau ceva de genul….
Ale noastre par sa existe inca. In schimb, da, s-a intamplat ceva cu contractele de salubrizare, de acum incolo vom plati individual gunoiul menajer, 5 lei pe luna, dar inca nu se stie de cand. Am primit pliante frumos colorate in cutia postala si chiar adineaori am intrat intr-un cort al primariei in care frecau menta doi oameni sub lozinca: “Aici afli totul despre gunoi” sau cam asa ceva. Si am aflat ca voi afla mai multe de la presedintele de bloc.
Nu stiu daca enervarea e (si) din cauza faptului ca tocmai ma intorceam de la Posta Romana de unde am luat un plic de la ANAF – alte doua institutii care au facut tara asta pur si simplu de netrait…
La noi am inceput sa economisim apa, am montat robineti si dus cu economizor. Hartia oricum o strangeam separat, cred ca am ramas asa din scoala generala cu maculatura. La mancare stam prost, ca gatim mult sau cumparam mult si se strica si aruncam.
Eu am pus sub chiuveta cutii în care separ sticla, aluminiul, plasticul, hârtia…Când se umple una din ele le duc la un centru de reciclare – Sigurec – din parcarea unui hipermarket. Am dus si electronice vechi gen telefoane etc. Mai duc becuri si baterii la Lidl-ul de lângă mine, au cutii de reciclare. Stau în Pitești, separarea gunoiului e o gluma pe aici… Uleiul uzat îl pun în sticle de plastic, nu il vărs pe scurgere. Folosesc pungi de acasă la cumpărături.
Hainele vechi le donez sau le las în pungi cu etichete la gunoi, sunt persoane care cauta în gunoi din păcate, cărora le folosesc. Si eu încerc sa reduc cumpărăturile inutile – ca e vorba de haine sau altele, aici e o risipă imensa de resurse.
Și noi avem câteva obiceiuri ecologice: sortăm plastic, metal, aluminiu, sticla, hârtie.Bateriile și becurile le ducem la puncte de colectare.Electronice si electrocasnice la evenimentele anuale de colectare. Nu arunc medicamente nefolosite sau expirate ci le ducem la farmaciile care le primesc. Nu aruncam uleiul rămas de la prăjit, îl colectam și predam. Am cumpărat și niște prize care taie alimentarea la laptop și monitor atunci când sunt in standby, din păcate nu funcționează la telefoane, e consumul prea mic. Nu suntem eco la transport dar nici nu am mustrări de conștiință, atunci când va fi transportul public decent și mai ieftin pt familie decat mașina o să ne orientam și acolo, știu că putem pentru că am făcut-o cinci ani intr-un oraș unde transportul public era decent: punctual, la preț bun, accesibil cărucioarelor, cu locuri speciale pentru cărucior, gravide, animale, persoane bolnave etc
Care sunt farmaciile care primesc medicamente expirate? De ani de zile ma milogesc pe la cele de la mine din cartier sa le primeasca si e super-complicat spre imposibil…
La Farmacom de exemplu, am dus de mai multe ori. Se completeaza un formular primit de la farmacie. O singura data la Sensiblu.
Cei de la Farmacom mi s-au parut mai prietenosi in aceasta situatie.
Eu le duc in Arad, la o farmacie langa Billa Micalaca, nu imi amintesc acuma numele. E adevarat ca nu toate primesc, motiveaza ca trebuie sa ii plateasca pentru ele.
O intrebare: uleiul cui sau unde il predati?
Uleiul se poate preda in benzinariile Mol https://molromania.ro/ro/despre-mol/relatii-cu-media/stiri/2984-campanie-de-colectare-de-ulei. In Arad se deruleaza si o astfel de campanie http://www.aradon.ro/ofera-detergent-in-locul-uleiului-ars-de-gospodine/1614795.
Mi-a placut prima precizare de la energie. . . . . . desi eu cred ca suntem fruntase si la toate celelalte capitole. Eu pot sa iti spun versiunea mea de a fi eco: imi este mult mai usor de cand am inceput sa suport cheltuielile din buzunarul meu (si nu dintr-al parintilor). :))
– apa o folosesc cu masura pentru ca mi-a ramas in reflex de la facultate, din camin.
– intotdeauna am in poseta o sacosa de cumparaturi in asa fel incat sa nu mai cumpar alta de la magazin, dupa ce nu mai poate fi folosita ca sacosa o pun drept sac menajer
– energia electrica: spal hainele cand s-a umplut cuva masinii de spalat (folosesc servetelele de care spuneai si tu), daca e ceva neaparat spal la mana in chiuveta. Becurile le sting cand nu sunt in camera respectiva. Am schimbat o parte din intrerupatoare pentru ca erau dintr-acelea cu led.
– gunoiul menajer: din pacate in mediul rural nu se prea poate vorbi despre sortarea selectiva a cestuia, exista doar pentru plastic. In schimb duc hartia si bateriile uzate la scoala la care lucrez, exista un parteneriat cu o firma care le colecteaza. Iar dozele de aluminiu le depozitez in garaj, cand am drum la Suceava le duc la mall unde au un aparat de reciclare.
– avantajul ca locuiesc la casa este ca resturile alimentare nu le aruncam, le dam la purcel.
Daca stai prin zona Obregia-Turnu Magure, poti duce hartia, plasticul, sticla, electrocasnicele si multe altele in parcare la Grand Arena la containerul Sigurec.
Mulţumesc, Ligia! Nu ştiam că este container Sigurec în parcare la Grand Arena!
Pentru primele doua “liniute” am ceva de zis:
– colectez separat de cativa ani buni, in bucatarie (apropos de studiu) si mereu am cautat solutii. Incepand cu demersuri la gradi pentru campanii de colectare lunare, pana in ziua de azi, in care avem, la mica distanta, clopote pentru colectare selectiva. Un alt loc preferat de dus deseuri este SIGUREC (in parcare la Carrefour, la noi in oras)
– copilul intelege. Inchide apa cand se spala pe dinti si este preocupat de dusurile scurte. Tot copilul ne face uneori observatie cand lasam luminile aprinse si tot el uneori uita sa le stinga 😉
Mult succes la a fi cat mai prietemosi cu mediul! 🙂