Zilele trecute am găsit în Selgros nişte hribi congelaţi şi mi-am adus aminte de minunata tocăniţă de hribi pe care am mâncat-o la Mărişel, la pensiunea Popasul Iancului (am povestit despre Mărişel aici). Am sperat că voi putea s-o recreez, însă, din păcate, nu am reuşit. Cu toate astea, tocăniţa a fost foarte gustoasă, toată lumea a mâncat din ea, aşa că experimentul a fost, totuşi, un succes.
Ingrediente: 1 ceapă mai mare, o pungă de hribi congelaţi (500 de grame a avut a mea, evident, folosiţi proaspeţi dacă aveţi), 1 căţel de usturoi, sare, piper, smântână dulce (nefermentată), o lingură de făină, puţin ulei, câteva fire de pătrunjel tocate mărunt.
Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte în puţin ulei împreună cu usturoiul tăiat felii. Se toarnă un pic de apă şi se fierbe să se pătrundă ceapa şi apa să scadă de tot. Se adaugă hribii decongelaţi (sau proaspeţi, tăiaţi cubuleţe), se amestecă de două-trei ori, apoi se pune apă cât să-i acopere. Se sărează, se piperează (nu vă zgârciţi la sare şi piper, ciupercile au nevoie, în general, de mai multă condimentare). Se dau câteva clocote (hribii nu trebuie să se înmoaie excesiv), apoi smântâna se amestecă cu făina şi puţină zeamă din oală (puneţi smântână după gust, în funcţie de cât sos vreţi să obţineţi, eu am pus cam 100 de ml). Se adaugă amestecul în oală, se lasă să se lege, apoi se dă deoparte. Se presară pătrunjel tocat mărunt.
Din alea 500 de grame am mâncat vreo patru adulţi şi un copil, dar nu pe săturate, căci aveam la masă muşchi de vită la cuptor, aşa că tocăniţa a fost, mai degrabă un fel de garnitură. Nu uitaţi de mămăligă, completează perfect această tocăniţă!
Probabil diferența față de cea de la Marisel e data de smântână, în Ardeal se folosește la gătit smântână fermentata foarte grasa care nu se brânzeste pe foc, singura problema e ca se găsește greu.
Probabil, da. Eu am folosit o smântână nefermentată, tot grasă (32% grăsime), ca să mă asigur că nu se brânzeşte. Smântânele astea fermentate din comerţ se brânzesc repede în mâncare.