Pippi Şoseţica (în original Pippi Langstrump) este personajul principal al unei serii de cărţi pentru copii scrisă de autoarea suedeză Astrid Lindgren. Cartea de faţă, O cunoşti pe Pippi Şoseţica?, este o adaptare pentru copiii mai mici, o introducere, mai degrabă, în lumea minunată a lui Pippi.
Tommy şi Annika îşi doresc foarte mult un copil cu care să se joace. Spre norocul lor, alături, la Villa Villekulla, se mută o fetiţă cam de vârsta lor. Doar că ea nu locuieşte cu părinţii, ci cu un cal şi o maimuţică. Pippi e aşa de puternică încât îşi poate căra calul în braţe, poate arunca un hoţ tocmai în vârful dulapului şi poate tăia cinci butuci dintr-o lovitură.
“Dacă eşti foarte puternic, trebuie să fii şi bun la suflet” e principiul de viaţă al lui Pippi, aşa încât după ce demască hoţii, le dă câte un ban de aur ca să-şi ia de mâncare. Foarte generoasă e şi cu prietenii ei, cărora mai mereu le dăruieşte câte ceva şi pe care îi hrăneşte cu bunătăţi de fiecare dată când o vizitează.
Tommy şi Annika sunt uimiţi de stilul de viaţă al nou-venitei: Pippi locuieşte singură, fără părinţi, se gospodăreşte singură (găteşte, face curăţenie) şi nu respectă niciun fel de reguli. Viaţa ei pare minunată pentru că “nimeni nu putea să-i spună să meargă la culcare atunci când se distra cel mai bine”. Atunci când merge la circ, nu stă în public să privească, ci participă la reprezentanţie şi oamenii se amuză de ea mai tare decât de circari.
Petrecerea de ziua ei de naştere e cea mai distractivă: mănâncă multe dulciuri, se joacă un joc care se numeşte “N-atinge podeaua” (adică trebuie să sară de pe o piesă de mobilier pe alta, fără să atingă podeaua), iar la final invitaţii primesc chiar şi câte un cadou din sertarul plin cu nimicuri al fetiţei. Nu e o petrecere la care toată lumea trebuie să stea cuminte, să nu deranjeze şi să nu-şi şifoneze hainele de duminică, e o petrecere la care te poţi murdări de ciocolată caldă, poţi face gălăgie şi poţi juca ce jocuri vrei tu.
Pippi Şoseţica întruchipează tot ce se petrece în imaginaţia unui copil căruia îi displac regulile care par să ştirbească din frumuseţea vieţii. Pippi nu are maniere, ea găteşte pe podea şi le aruncă lui Tommy şi Annikăi clătitele, pe care aceştia le mănâncă stând pe lada de lemne. Când se spală, îşi bagă tot capul în lighean, iar când face curăţenie în bucătărie, aruncă o găleată de apă pe jos şi patinează cu perii legate de picioare. Când doarme, se culcă cu picioarele pe pernă şi cu capul sub plapumă.
Pippi vede partea bună a lucrurilor în tot ce face. Când coace turtă dulce şi se umple de gălbenuş de ou pe păr, ea spune: “Am auzit de multe ori că gălbenuşul este foarte bun pentru păr. Părul o să-mi crească de zece ori mai repede.”
Povestea lui Pippi a fost ecranizată de multe ori, aşa că dacă vă place personajul, puteţi căuta filmele vechi să vă uitaţi la ele împreună cu copiii. Cartea de la editura Cartea Copiilor are coperţi cartonate, format 26×20 şi ilustraţii integral color, semnate Ingrid Nyman (ilustraţiile originale ale cărţii).
auzisem de cartea asta in cartile politiste din seria Millenium. Ia sa le caut si eu 🙂