“Demult, tare demult, într-un ţinut îndepărtat unde este atât de frig, încât mamele nu încuie niciodată în dulap căciulile şi mănuşile de lână…” Aşa începe O dorinţă de Crăciun, o carte-album publicată anul acesta la editura Curtea Veche.
Ţinutul îndepărtat poate fi Norvegia, ţara în care locuiesc autorii, Lori Evert (autoarea textulului) şi Per Breiehange (autorul fotografiilor) sau poate fi chiar un tărâm imaginar, acoperit de zăpadă şi populat cu animale vorbitoare.
Povestea o are în centru pe Anja, o fetiţă care îşi doreşte să devină ajutorul lui Moş Crăciun, aşa că, după ce îşi ajută vecina şi trimite cadouri celor dragi, pleacă într-o călătorie lungă către ţinutul lui Moş Crăciun. Pe drum este ajutată de diferite animale: o pasăre cardinal, un cal, un bou moscat, un urs polar, un ren.
Povestea este înduioşătoare dar, mai presus de poveste, o să vă impresioneze fotografiile cu care este ilustrată. Toată cartea este ilustrată cu fotografii reale cu fiica autorilor, pe nume Anja. Evident, fotografiile sunt prelucrate (nu cred că fetiţa chiar a zburat cu renii 😀 ), dar senzaţia de real pe care ţi-o dau aceste poze este nemaipomenită. Copiii vor fi fascinaţi de micuţa Anja, îmbrăcată în haine tradiţionale norvegiene şi încălţată cu cizme specifice populaţiei Sami (le-am recunoscut imediat pentru că citisem Fetiţa care iubea renii, de la editura Litera), care schiază, călăreşte un urs polar şi conduce sania magică a lui Moş Crăciun.
Peisajele prin care călătoreşte fetiţa cu păr blond şi obraji îmbujoraţi sunt magnifice: zăpadă cât vezi cu ochii, ţurţuri, Luminile Nordului, brazi acoperiţi de un strat gros de omăt. Fotografiile cu Anja la fereastră, în clasă sau măturând în faţa saunei te duc cu gândul la conceptul nordic “hygge”, acel cuvânt intraductibil făcut faimos de Meik Wiking, care înseamnă un deosebit confort fizic şi sufletesc dat de lucruri şi acţiuni simple.
Căsuţa de turtă dulce decorată de Anja, brăduţul cărat prin zăpadă, lumânarea aprinsă pe pervaz, vizita lui Moş Crăciun – toate acestea fac parte din tradiţiile de Crăciun ale fetiţei şi cu siguranţă şi dintre tradiţiile voastre. Copiii se vor visa în locul Anjei în timp ce noi, adulţii, ne vom visa bucurându-ne de aceeaşi linişte de care pare să fie înconjurat personajul.
Cartea se potriveşte tuturor copiilor, începând de la doi-trei ani, în funcţie de capacitatea de concentrare şi înţelegere. Nici măcar nu trebuie să citiţi povestea, dacă nu vor, e suficient să admiraţi fotografiile şi să brodaţi voi o poveste pe baza lor.
O dorinţă de Crăciun face parte dintr-un proiect mai amplu al cuplului norvegian, din care au mai fost publicate şi alte poveşti (încă patru pe lângă aceasta), încă netraduse la noi. Puteţi citi mai multe despre asta aici.
Dacă vă place ideea cărţii, să ştiţi că, în curând, o să puteţi câştiga un exemplar la un concurs pe pagina de Facebook a blogului.