Prânzul ăsta face parte din săptămâna noastră de post fiscal, o încercare de a consuma în proporţie foarte ridicată ceea ce am deja în casă şi a cheltui cât mai puţini bani (ideal, deloc, dar la noi nu e posibil) pe alimente noi. M-am gândit la această lipie umplută într-o dimineaţă, când Eliza trebuia să primească vizita unei colege şi nu aveam decât ciorbă de perişoare în frigider, de care eram sigură că fetele nu vor fi prea încântate.
M-am apucat pe la 10, la 10.38, aveam deja toate ingredientele mărunţite şi pregătite (şi nu doar astea, ci şi nişte morcovi pentru congelator şi un amestec de morcov cu ţelină pentru o salată de crudităţi), mai ales că la 11.30 urmau să vină fetele de la şcoală. Din fericire, am acum în teste un robot Panasonic MK-F800 şi totul a fost mega rapid, cu tot cu scărpinatul în creştet şi răsfoit cartea de instrucţiuni la fiecare funcţie pe care voiam s-o folosesc. Dar despre asta în alt episod 😀
Ingrediente: lipii sau tortilla wraps, 1 avocado, 2-3 căţei de usturoi (depinde cât de usturoiat vreţi sosul), zeamă de lămâie, ulei, 2-3 cartofi, o jumătate mică de varză, castraveţi muraţi, roşii cherry şi ceva carne (resturi de friptură sau nişte piept de pui tras repede la tigaie). Eu aveam o bucată de friptură de porc, făcută cu vreo două zile în urmă în tigaia de fontă la cuptor. Cam aşa arăta:
Din păcate, a fost prea condimentată şi Elizei nu i-a plăcut, aşa că m-am gândit la o manieră de a o combina cu nişte ingrediente mai dulci, ca să-i mai domolesc gustul picant. Dacă aş fi eliminat cartofii, probabil că aş fi putut declara această lipie umplută un fel de mâncare sănătos, dar cartofii sunt exact lucrul pe care ar cam trebui să-l evităm, dar nu putem pentru că ne plac prea mult 😀
Cartofii se taie julien şi se prăjesc (eu am folosit răzătoarea julien a robotului). Varza se toacă sau se răzuie mărunt (eu am folosit răzătoarea măruntă a robotului), castraveţii se feliază subţire (evident, i-am feliat la robot). M-am simţit ca un adevărat Jamie Oliver în emisiunea aia cu feluri de mâncare în 30 de minute!
Sosul l-am făcut pe loc, ca să nu se oxideze: am băgat la acelaşi robot un avocado mărişor (din acela ready-to-eat), 3 căţei de usturoi mărunţiţi un pic din cuţit, zeamă de lămâie şi un strop de ulei. Am folosit funcţia “pastă” a robotului. Dacă nu aveam robotul ăsta, băgam probabil blenderul cu picior, fiind singura chestie pe care o mai am momentan, pentru că chopperul mi s-a stricat.
Varza am frecat-o cu sare, apoi am pus puţin oţet şi puţin ulei. Roşiile cherry le-am feliat subţire cu un cuţit.
Carnea am feliat-o din cuţit, asta după ce am băgat o bucată s-o mărunţesc cu robotul şi n-am fixat bine lamele şi au rezultat nişte firimituri de carne 😀
Am stat un pic cu emoţii, că m-am gândit că fetele vor cere maioneză sau sos de usturoi, dar le-a plăcut la nebunie sosul de avocado şi nu au simţit nevoia de nimic altceva.
Montajul e simplu: se unge lipia cu sosul de avocado, apoi se pun din belşug celelalte ingrediente. Se împătureşte partea de jos, apoi cele două laterale, una peste alta. Eu m-am săturat cu una, dar prietena Elizei a mâncat două, ceea ce pentru mine a reprezentat o mare satisfacţie, chiar dacă nu asudasem printre oale în dimineaţa aceea, pregătind cine ştie ce feluri sofisticate.
Şi dacă tot pregătesc un articol despre robotul de la Panasonic, m-ar ajuta să aflu experienţele voastre cu roboţii de bucătărie. De care aveţi? Sunteţi mulţumiţi de el? Vă plac cei mai simpli sau cei mai complicaţi, cu multe funcţii? Unde îi depozitaţi?
Mmmm, ce bine sună. Sunt cam toate ingrediente care îi plac lui David, inclusiv aspectul de shaorma. Cred că merg azi să cumpăr lipii :))