Dacă anul trecut am făcut o surpriză copiilor şi am plecat la mare de 1 iunie, anul acesta nu mai aveam cum să fac asta pentru că Eliza avea concurs la gimnastică pe 3 şi eu atelier la Bookfest pe 1. Aşa că ne-am adaptat şi a ieşit un 1 iunie obositor dar frumos, pe care sigur îl vom ţine minte.
De dimineaţă, la ora 8 le-am dat copiilor cadourile: câte unul singur de fiecare. Am ales nişte jocuri care îmbină creativitatea cu răbdarea şi dezvoltă capacitatea de concentrare, pentru că ambii copii au nevoie de aşa ceva. În plus, ştiţi deja că am început să reduc drastic numărul cadourilor, aşa că mai mult de unul nu puteam să aleg pentru niciunul dintre copii. Ambele jocuri au fost la reducere de 1 iunie, acum au preţ întreg pe site, dar să-i urmăriţi, că sigur le vor mai reduce.
Eliza a primit, în sfârşit, după mai bine de nouă luni, un joc de la Quercetti pe care şi l-a trecut pe listă la ziua ei – Fantacolor Pixel Photo. Îl văzuse la magazinul din care am luat scaunul de maşină pentru Vlad şi îi cam rămăsese gândul la el. Mie îmi rămăsese gândul la cele 6600 de piuneze mici-mici de tot şi am zis pas. Vă pun poză doar cu jocul, că Eliza nu ar fi prea încântată să pun poză cu ea ciufulită şi în cămaşă de noapte, îmbrăţişând cutia 😀
Vlad a primit şi el tot un joc de la Quercetti, Geokid Daisy, dar cu piuneze mult mai mari, care oricum, tot pe sub canapea se odihnesc, însă, spre surprinderea mea, chiar îi place să se joace cu ele, şi nu doar construind turnuleţe, ci cărându-le prin casă în sacoşe şi coşuri şi azvârlind cu ele în mine 😀
După ce au mâncat ceva, am plecat spre Grădina Botanică, unde Eliza şi cu prietena ei, Daria, au participat la nişte evenimente organizate de Blackfire, importatorul produselor Winx în România. S-au pozat cu zânele Winx, au jucat jocuri, au căutat comori, s-au pictat pe mâini, şi-au făcut ierbare şi s-au distrat teribil.
Eu am stat doar puţin, apoi am fugit la Bookfest, pentru că mă aştepta atelierul de lectură şi joacă pe care l-am organizat împreună cu editura Casa şi Adina Giurgea. Atelierul a fost un hit, povestea a plăcut copiilor iar cutia senzorială pregătită pentru ei a încântat chiar şi părinţii!
După atelier m-am plimbat pe la standuri până a ajuns Eliza (care făcuse şi un popas în Afi, la o pizza), iar de la ora 5 am vorbit la lansarea unei cărţi haioase, Felix, asta-i culmea!, volumul al doilea, unde am povestit despre farse şi ne-am pozat la cabina foto special amenajată. Daria, prietena Elizei, a şi terminat primul volum din Felix, i-a plăcut foarte mult, iar Eliza abia aşteaptă să-l înceapă, doar să termine ceea ce citeşte deja.
După târg am venit acasă să fac pe repede înainte bagajul Elizei, care a plecat la tatăl ei peste weekend, unde s-a distrat cu partide de tenis şi alte cele, iar duminică, după concurs, a venit acasă şi a şi plecat la prietena ei, de unde am recuperat-o abia seara.
Înainte de 1 iunie mi-a spus: ştii care ar fi cel mai frumos cadou? să vină Buni la noi! Din păcate, asta nu s-a putut, însă cred că s-a mulţumit şi cu ce a primit, atât cadouri, cât şi experienţe, şi a fost un 1 iunie minunat! La voi cum a fost?
Tot aman sa scriu si eu un articol despre cadouri pentru copii, de la ziua fiica-mii, din decembrie :-))))) Sunt optimista si sper sa reusesc in curand. Acum voiam doar sa-ti spun ca Luna a mancat pe paine volumul doi din “Felix”, a zis ca e si mai bun decat primul, asa cum spunea si Franco. Eu inca nu le-am rasfoit si doar sper sa nu ma trezesc cu cine stie ce farse nebune in vacanta asta care urmeaza 😉
Şi Eliza aproape a terminat volumul 1. Cu Eliza e greu, niciodată nu ştii ce îi place cu adevărat. Citeşte orice fel de cărţi şi, spre surprinderea mea, le înţelege şi reţine chestii din ele. Ieri îmi povestea cu detalii Colţ Alb, reţinuse şi numele tuturor personajelor, şi eu care credeam că a citit cartea aia în dorul lelii şi n-a reţinut nimic. Dar Felix a zis că i se pare haioasă, văd că citeşte la vreo 3 cărţi în acelaşi timp şi cu asta a avansat cel mai repede.
Si ziceai ca nu citeste pasionata, mama carcotasa ce esti! :-))))
Păi citeşte, n-am zis că nu, dar nu are pasiunea aia care s-o facă să termine o carte într-o singură zi.