Dacă mă citiţi de mai mult timp, ştiţi că de ani de zile vă povestesc despre alergia Elizei la înţepăturile de ţânţari şi despre produsele pentru prevenţie pe care le folosesc şi pe care le schimb anual, încercând, de fiecare dată, să cumpăr sprayuri sau loţiuni repelente care să fie potrivite pentru uz îndelungat la copii şi să nu conţină prea mulţi compuşi chimici.
Din fericire, de la an la an, companiile producătoare îşi schimbă reţetele şi tehnologiile, astfel că ne pot oferi produse cu un conţinut ridicat de ingrediente naturale şi cu formulă stabilă, fără adăugarea unor elemente chimice dăunătoare pentru a stabiliza reţeta.
O să ziceţi că o alergie la înţepăturile de ţânţari nu e cine ştie ce şi că trece repede, dar nu e chiar aşa. Pentru fiecare înţepătură, Eliza face nişte “blânde” uriaşe, de aproape 1 cm diametru, care o mănâncă îngrozitor şi care nu se alină cu unguente calmante obişnuite. La fiecare repriză alergică trebuie să îi dau tratament cu antihistaminic minim 5 zile, altfel se scarpină până face răni.
Vlad face nişte bubiţe roşii, cu “cap” tare, care trec după 7-10 zile, chiar şi cu tratament antihistaminic. Prin urmare, vă puteţi imagina că sunt disperată să ţinem ţânţarii la distanţă, în special în aer liber, unde nu putem folosi metode mai drastice de anihilare a nesuferitelor insecte.
Nu ştiu cum e la voi în oraş, dar la mine în Bucureşti treaba nu e atât de gravă în casă, cât în parcul din spatele blocului. Este o zonă umedă (a fost cândva şi o fântână acolo) şi seara se adună roiuri de ţânţari. Eliza ştie că nu are voie să iasă afară dacă nu se dă măcar pe picioare cu sprayul anti-ţânţari.
La polul opus, la mama, unde sunt acum (în Iaşi) e ceva de groază cu ţânţarii. În prima noapte când am ajuns, ne-au asasinat. Am căutat disperată pe la 11.30 noaptea un aparat de ţânţari vechi de vreo 20 de ani (vă asigur că nimeni nu-şi mai aduce aminte de modelul ăla) şi o pastilă care era, mai mult ca sigur, expirată.
Nu a funcţionat, din păcate, aşa că amândoi copiii sunt ciuruiţi acum, prin urmare a trebuit să dau fuguţa la farmacie după spray repelent (ca să evit folosirea pastilelor pe termen lung, în special în camera lui Vlad) şi, cum aveam card Sensiblu şi aveau reducere la acest produs (de la 25 de lei era redus la 17 lei), am cumpărat un spray împotriva ţânţarilor Dr Hart pe care mi-l recomandase o prietenă, pentru că era un produs nou, potrivit şi pentru copiii mici (poate fi folosit de la 3 luni), pe bază de Citriodiol, un amestec de ulei şi extract de eucalipt.
Suplimentar, sprayul protejează şi împotriva căpuşelor şi cum ne vom petrece mult timp în aer liber, pe iarbă, în perioada următoare şi vreau sa calmez stresurile mele de mamă, o să-l folosesc şi în acest scop. De asemenea, trebuie să menţionez că sprayul Dr Hart are un miros plăcut (deloc înţepător) şi nu-ţi dă starea aia de tuse când te dai cu el, pe care noi o păţim în cazul altor produse similare folosite.
În plus, am luat şi un gel calmant pentru înţepături, care a făcut minuni în cazul mâncărimilor Elizei, şi am renunţat, astfel, la calamina care o umplea de pete ca un leopard al zăpezii 😀 Avantajul acestei loţiuni este că are şi efect antiinflamator (nu doar calmant), prin urmare împiedică şi umflarea înţepăturilor, aşa cum păţeşte Eliza, de obicei.
Ce poţi face dacă ai copii alergici la înţepăturile de ţânţari, la fel ca ai mei:
Prevenţie:
- foloseşte un spray repelent, în special pe zonele de piele expusă, atunci când ieşiţi afară, mai ales seara
- evită zonele umede, unde se strâng roiuri de ţânţari, cum ar fi parcurile cu lacuri, zonele mlăştinoase şi, în general, zonele cu apă “stătută” (şanţuri, bălţi)
- foloseşte o plasă cu ochiuri dese pentru pătuţ (nu un cearşaf sau pătură) iar dacă nu ai cum, poţi să dai cu puţin spray repelent şi în preajma pătuţului. Eu am încercat şi diferite produse gen brăţară repelentă, dar nu a funcţionat nici pusă pe gratiile pătuţului, nici la mâna copilului.
- seara la plimbare, îmbracă copilul cu haine lungi, din materiale uşoare, deschise la culoare.
- nu folosi balsam sau detergenţi parfumaţi pentru haine şi nu da copilul cu creme parfumate sau cu parfum.
Măsuri curative
- dacă v-aţi păzit (sau nu) şi tot vi s-a întâmplat, consultaţi medicul pentru a vă recomanda un antihistaminic. Nu le daţi copiilor antihistaminice după ureche!
- în plus, e recomandat să consultaţi medicul pentru fiecare bubiţă care vi se pare suspectă, eu fac poze şi i le trimit pe whatsapp, dacă nu pot merge la cabinet imediat, pentru că nu am de unde să ştiu că nu e vreo boală a copilăriei, alergie alimentară sau altceva.
- folosiţi un unguent calmant pentru înţepături. Noi am încercat de toate, de la calamină la tot felul de dispozitive cu soluţii anti-prurit şi ne-am oprit acum la loţiunea calmantă de la Dr Hart pentru efectul ei răcoritor.
- încercaţi, pe cât posibil, să împiedicaţi copilul să se scarpine. Îşi poate face răni care se pot infecta, mai ales dacă are unghiile murdare.
Cei de la Dr Hart au multe produse pe bază de plante, suplimente şi unguente, eu eram deja familiarizată deja cu ceaiul lor antigripal şi cu capsulele de vitamina C, iar cu ocazia asta am devenit fan şi al produselor anti-ţânţari. Vă recomand să mergeţi mereu în farmacii, chiar şi pentru produsele parafarmaceutice, pentru că acolo puteţi primi cele mai bune recomandări şi sfaturi.
Dacă vreţi să fiţi la curent cu ce produse mai apar, puteţi da like paginii de Facebook Smart de la Dr Hart.
E bine de știut despre produs. Loli nu le scarpină, cu toate că bubele la țânțari sunt mari. Și, culmea, ea care este fan creme și spray-uri nu vrea la piscături să o dau cu ceva. Așa că o las în pace, nu insist.
Îmi aduc aminte că aşa făcea şi Eliza când era mică, nu mă lăsa să o dau cu nimic. Dar a mai crescut şi acum cerea ea produsele.
Bine de știut. Și la mine, la Arad, e paradisul țânțarilor, anul acesta mai mult decât altă dată. Probabil din cauza ploilor interminabile. Eu folosesc Fenistil pentru calmarea inflamației, dar nu cred că merge la copii, în special la cei mici, așa că e o recomandare binevenită. Mulțumesc!
Merge folosit şi la copiii mai mari, dar la fiică-mea nu mai avea niciun efect.
Noi plecam sambata la mare, deci articolul tau a picat la fix! Cu 2 copii mici de 3.5 ani si 2 luni imi voi pune 1/2 din sertarul de medicamente la mine. Cum la V. Dornei nu este farmacie Sensiblue, o sa iau de pe drum. Chiar poate ajungem si pana la plaja lor din Mamaia, despre care tot la tine pe blog am citit. Si am luat aminte si de recomandarile din articolul cu ceea ce ai tu pregatit cand mergi la mare. Prin urmare se impune sa iti spun un mareeee MULTUMESC!
Mulţumesc şi eu pentru comentariu, mă bucur mult! Dacă ajungi pe la plaja Sensiblu, să-mi spui cum a fost!
Acum 2 veri când ne-am mutat la casă, am trecut cu fiul cel mic care pe atunci avea 3 ani prin câteva zile de foc. De la mușcături de țânțari și din cauză că, jucându-se prin curte, s-a tot scărpinat, s-a făcut tot rană pe picioare. Am mers cu el la dermatolog și ne-a prescris ceva tratament, dar trebuia să revenim la control. Mergea din ce în ce mai rău și înainte să ajungem din nou la medic cu el, o prietenă de familie, asistentă la Chirurgie, ne-a spus să încercăm cu ulei de neem. Pentru noi a fost o revelație. Am dat alternativ câteva zile cu ulei de neem și cu ceva unguent local cu antibotic și a scăpat.
Uleiul de neem era pentru vindecarea leziunilor sau pentru prevenţie?
Vindecarea leziunilor. Și pentru furunc e foarte eficient. Încă o remarcă: are un miros foarte înțepător, mai greu de suportat.
Ah, asta s-ar putea să fie o problemă. E la fel ca la uleiul de arbore de ceai, Elizei îi vine să vomite de la el şi, din păcate, are un început de acnee pe care încercăm să-l ţinem sub control.
Eu ma duc direct la farmacie, Sofia e mereu plina plina 🙁
O sa il incerc neaparat! Eu am mare lipici la tantari si ma enerveaza mirosul celebrei solutii anti tantari cu care se da toata lumea!
Să te duci în farmacie să testezi mirosul, o să vezi că e diferit şi ceva mai discret.
La fix vine informatia asta! Chiar sunt in cautare de ceva anti-tantari (iar faptul ca protejeaza si impotriva capuselor e cu atat mai bine) pentru ca si eu si Pavel avem probleme cu piscaturile acestor insecte nesuferite…multumesc 😉
Stai sa vezi ce buboaie fac ai mei. Eu am ajuns la concluzia ca sunt 3 natii de tantari. Aia “normali”, aia de lasa urma cat o moneda de 5 bani si cei nesimtiti cu neamul de lasa galme cat moneda de 50 de bani si cu suprafata tare ca piatra sub piele cu urma concreta unde a fost intepatura. Varianta 2 si 3 trec greu, posibil 7 zile sau peste. AI mei nu se prea scarpina dar tot un stres este.
Tocmai ce mi l-am cumparat, dupa ce am citit la tine ieri. Si dupa ce aseara, la Simbio. m-au ciupit niste tantari imensi, probabil, din moment ce aveam ditamai blandele. Asa ca multumesc, am incredere in Dr Hart. 😛 Mi-am dat pe 3 sferturi din corp cu el :))