Femei în știință este una dintre cele mai recente apariții la editura Nemira și o carte obligatoriu de cumpărat în această toamnă. Nu este o carte doar pentru copii (atât fete, cât și băieți), ci este o carte pentru femei, indiferent de vârstă, pentru că, citind-o, realizezi cât de multe greutăți, nedreptăți și adversități au avut de înfruntat femeile de-a lungul timpului pentru a face ceea ce și-au dorit.
Societatea modernă vestică e, cu siguranță, mai permisivă și mai ”incluzivă” (nu e cu adevărat un cuvânt, știu, dar îl inventez eu acum) pentru femei. Femeile au voie să studieze, să devină ingineri, arhitecți, doctori și cercetători chimiști. Au voie să se îmbrace așa cum doresc (aproximativ), să nu se mărite dacă așa au chef, să-și cumpere case și să călătorească oricând și oriunde doresc.
Pentru un copil din societatea vestică – de la noi din România, de exemplu – este greu de înțeles de ce au existat și încă mai există culturi în care femeia nu avea voie la școală, în care nu avea dreptul să dețină proprietăți, să fie angajată, să primească un salariu, un premiu sau o recunoaștere.
Cartea asta vine cu exemple de femei care au spart tiparele, au îndepărtat barierele și, prin munca lor neobosită, au adus contribuții uriașe la dezvoltarea științei. A fost frustrant să citesc câte lucruri minunate au făcut aceste femei și cum bărbații din anturajul lor și-au asumat toate meritele.
Câteva exemple:
- Mary Anning, colecționară de fosile și paleontolog – a descoperit primul schelet de pterozaur din afara Germaniei și multe specii antice de pești. Nu i s-a permis niciodată să publice sub propriul nume. Doctorii și geologii îi respectau ideile și le foloseau în propriile lucrări, dar numele îi era șters la publicare sau nu era inclus de la început.
- Nettie Stevens, genetician – a descoperit perechile de cromozomi XX și XY care determină sexul unei ființe. A publicat aceste descoperiri dar au fost primite cu scepticism. Fostul ei consultant, Edmund Wilson, a ajuns și el la aceeași concluzie, dar a avut mai mult succes la public cu teoriile lui.
- Lise Meiner, fizician – a descoperit fisiunea nucleară, însă premiul Nobel pentru asta l-a primit colaboratorul ei, Otto Hahn.
- Rosalind Franklin, chimist și cristalograf cu raze X – a făcut faimoasa fotografie care a dovedit spirala dublă a ADN-ului, însă cercetările i-au fost furate de James Watson și Francis Crick, care le-au folosit să-și publice propria lucrare, fără să-i recunoască meritele.
- Esther Lederberg, microbiolog, a făcut importante descoperiri în domeniul bacteriologiei, pentru care soțul ei, Joshua Lederberg, a primit premiul Nobel. Contribuția lui Esther nu a fost recunoscută niciodată, nici măcar de către soțul ei.
- Jocelyn Bell Burnell, astrofizician – cercetările ei l-au ajutat pe profesorul ei, Hewish, să câștige un Premiu Nobel.
Aflăm din carte că femeile din știință au fost, de-a lungul timpului, luate în râs, desconsiderate, neplătite, plătite prost, puse să stea la cursuri în spatele unor paravane, concediate, amenințate. Nu au fost primite să țină discursuri în cadrul Academiilor de profil, să-și prezinte cercetările, să se angajeze în companii și institute, nu li s-au publicat cărțile și articolele, nu au primit subvenții de la stat pentru studii și cercetări, nu au fost considerate credibile în munca lor, au fost discriminate pe bază de sex, culoarea pielii, religie și condiție socială.
În ciuda tuturor acestor opreliști, femeile acestea minunate au continuat să lupte, să studieze, să cerceteze, să facă descoperiri care să revoluționeze toate domeniile științei. Au renunțat să-și facă familii, au muncit pe gratis, au adus bani de acasă pentru cercetări, au testat pe pielea lor, au mers în locuri periculoase, au scris tomuri de lucrări științifice și au făcut eforturi uriașe pentru a dovedi că merită să fie luate în seamă. Multe dintre ele au murit de cancere, oarbe, paralizate sau otrăvite pentru că doreau să dea 300% din ele ca să fie luate în serios.
Cartea nu conține doar poveștile de viață, pe scurt, ale acestor femei, ci și grafice cu privire la evoluția drepturilor femeilor, prezența femeilor în știință (statistici), un glosar de termeni, o pagină cu descrierea unor instrumente de laborator și o bibliografie folosită la realizarea acestei cărți, cu recomandări de filme, site-uri și lucrări despre femeile cuprinse în volum.
Cartea Femei în știință nu trebuie să lipsească din bibliotecile fetelor noastre, ca să le reamintească să prețuiască ceea ce au, pentru că toate aceste drepturi și libertăți au fost obținute cu sânge și sudoare de femei care s-au sacrificat ca noi să avem dreptul la educație, la vot, la libertate personală, la locuri de muncă bine plătite și așa mai departe.
Ba mai mult, cartea asta e un imbold de care fetele au nevoie, ca să știe că pot face orice, în orice domeniu, dacă își doresc asta și că nimeni nu are voie să le spună că nu pot/nu au voie/nu au dreptul doar pentru că s-au născut cu vagin în loc de penis.
Multumim pentru recomandare! 🙂