Sărbători 2018. Pregătiri, lecţii învăţate şi cadouri minunate

O ştiţi pe aia cu planurile de acasă şi cu socoteala din târg? Cam aşa a fost şi cu sărbătorile noastre. Mi-am propus multe, dar am sfârşit prin a face parţial sau a face altele, însă până la urmă a fost bine, am stat mult acasă, am mâncat mult şi ne-am odihnit (mă rog, copiii, noi adulţii mai puţin 😀 ). Iată cam cum au decurs la noi sărbătorile.

Curăţenia premergătoare

Am început-o cu săptămâni înainte, ştiam că se va mai face dezordine, dar una e curăţenia aia profundă şi alta e ordinea superficială. Am curăţat dulapuri, am tras mobila pe care n-o mişcasem din loc de 10 ani, am mai aruncat una-alta, ba chiar am spălat şi o perdea (urmând să le spăl pe restul după sărbători), am frecat timp de câteva ore rosturile de la gresia din bucătărie (am descoperit un produs special pentru rosturi, habar nu aveam că există aşa ceva), am şters praful iar şi iar, am spălat uşile de la dulapuri.

După sărbători am descoperit că n-am spălat deloc uşile şi tocurile, aşa că sunt pe lista mea. Urmează perdeaua de la camera Elizei şi perdelele din dormitorul nostru. Mai trebuie să iau un produs de spălat rosturile pentru baie, l-am consumat pe tot pentru bucătărie. Nu mi-am propus să fac chiar totul înainte de sărbători, aşa că nu m-am frustrat că nu am reuşit.

Decoraţiunile

Nu am decorat foarte mult, din cauza lui Vlad, care trage de toate cele, ba chiar mi-a fost teamă şi pentru brad, aşa că am decis să îl decorez doar cu decoraţiuni de plastic, lemn şi fetru, iar colecţia de globuri de sticlă am înşirat-o pe sfoară şi am atârnat-o sus deasupra grindei. Am fost surprinsă să descopăr, totuşi, că Vlad nu a tras prea tare de brad, şi-a agăţat de câteva ori instalaţia de motocicletă şi a vrut să plece cu tot cu brad, dar în principiu a rămas în picioare.

În bucătărie mi-am atârnat perdeaua cu motive de Crăciun, iar Eliza şi-a înşirat obiectele decorative făcute de ea din seturile de la DACO şi calendarul de Advent din fetru pe care îl folosim în fiecare an. În plus, a insistat să-i luăm o instalaţie pe care să şi-o lipească pe geam şi am optat pentru o chestie simplă de 15 lei de la Lidl.

Mâncarea

Din start am zis că pentru Crăciun nu gătesc foarte mult, mai ales că nu aveam musafiri şi nu avea sens să umplu frigiderul doar pentru noi. În ziua de Crăciun am făcut un puişor (coquelet de Bretagne) la cuptor cu cartofi, o mămăligă şi am avut nişte piftie de la soacra mea. Din a doua zi de Crăciun am rămas singură cu copiii şi m-am bucurat că nu am rămas cu mâncare în frigider, am preferat să gătesc zilnic ceva proaspăt şi pe placul lor.

Înainte de Revelion a venit mama, aşa că vă imaginaţi ce dezmăţ culinar a fost în frigiderul meu 😀

Relaxarea

Mi-am propus să citesc mult de aceste sărbători, însă, din păcate nu am reuşit mai deloc. Copiii au fost foarte solicitanţi iar eu foarte obosită. Cum dormea Vlad, cum îmi picau şi mie ochii în gură, deşi încercam să acord timpul acela Elizei. Într-o zi mă uitam cu Eliza pe Netflix la un show de gătit şi am adormit vreo 15-20 de minute şi chiar sper să nu-şi fi dat seama 😀

Am sfârşit prin a citi doar două cărţi: Harta care mă duce la tine de J.P. Monninger, care s-a dovedit a fi extrem de slabă, cu personaje insuficient dezvoltate şi cu o acţiune complet neverosimilă. Singura chestie verosimilă era modul în care protagonistul o trata pe protagonistă, ca pe o proastă făcută grămadă pentru că are alte opţiuni de viaţă decât ale lui. Am văzut de suficiente ori genul acesta de dinamică într-o relaţie, ca să ştiu că e cât se poate de reală.

A doua carte, însă, m-a prins atât de tare, încât imaginaţi-vă că am luat-o cu mine la Opera Comică pentru Copii, unde am văzut O Noapte la Veneţia, un spectacol foarte frumos şi amuzant, şi am citit prin metrou, înainte de începerea spectacolului şi seara după ce am reuşit, cu chiu cu vai, să-l culc pe Vlad. Am descoperit cu ocazia asta ce bine e să ai o lampă de citit, din aceea care se prinde de copertă. Cartea se numeşte Fata pe care ai lăsat-o în urmă, e scrisă de Jojo Moyes şi vă recomand să căutaţi nişte recenzii avizate despre ea, pentru că eu nu vă pot spune decât că pe mine m-a fascinat, mai ales prima parte, care se petrece în timpul Primului Război Mondial.

În rest, îmi propusesem să mai ieşim şi noi la târgurile de Crăciun, la patinoar, la plimbări şi nu am făcut nimic din toate astea, pur şi simplu nu m-am putut aduna. Abia am ieşit câte un pic afară cu copiii în zilele mai însorite (gen 15 minute în faţa blocului), o dată la Opera Comică cu Eliza şi o dată la film (avanpremiera la Ralph rupe netul).

Şi tot din categoria relaxare, odată ce am descoperit că a apărut pe Netflix reality show-ul lui Marie Kondo, Tidying Up, m-am uitat la câteva episoade şi mi-a venit un chef de a face ordine şi curăţenie, doar că nu reuşeam să-l transform în acţiune, rămânea la stadiul de idee 😀

Cadouri

Şi anul acesta am încercat să reduc numărul cadourilor şi, în special, al jucăriilor. Din banii de la “Moş”, de la bunici şi de la mătuşa şi unchiul, am reuşit să le ofer copiilor cadouri puţine dar mai semnificative. Vlad a primit maşinuţe din lemn, o muzicuţă şi un acordeon de jucărie care funcţionează (aproximativ) ca unul real. Bunicul din partea tatălui cânta la diferite instrumente, printre care şi acordeon, aşa că ne-am gândit să vedem ce talente muzicale are Vlad 😀

De la prieteni şi naşi a mai primit hăinuţe, un set de marionete pentru mână (cu meserii, printre care şi preferatul lui, pompierul) şi o maşinuţă interesantă căreia i se scot roţile cu o şurubelniţă şi care i-a plăcut foarte mult.

Eliza a primit bilete la Disney on Ice, un joc Twister blindfolded (pe care l-a avut pe listă), un boardgame cu Star Wars, un puzzle cu Londra de 1000 de piese (pentru că îşi doreşte foarte mult să mergem la Londra de ziua ei şi s-a apucat şi să strângă bani pentru asta), o ieşire în oraş cu mătuşica (la manichiură şi ciocolată caldă) şi un Lego Friends de la bunica. În plus, unul dintre cele mai apreciate cadouri a fost o pereche de schiuri pe care Eliza le-a primit cadou de la o colegă de-a mea de serviciu, căreia îi mulţumesc foarte mult.

De la prieteni, a mai primit nişte pijamale, un hanorac făcut dintr-un soi de plasă (pe care, evident, l-a adorat) şi un card cadou la H&M, care a încântat-o, dar i-am explicat că îl cheltuim când are nevoie de ceva, nu mergem să cumpărăm doar pentru că îl avem.

M-am bucurat că am reuşit să opresc asaltul jucăriilor şi anul acesta şi că tot ce au primit copiii au fost cadouri utile sau cu o anumită semnificaţie. În plus, anul acesta a fost primul an în care Eliza s-a gândit să-mi improvizeze şi mie un cadou, aşa că sub brad am găsit şi un cadou ambalat pe care scria Pentru mami 🙂 În el erau nişte crenguţe de brad uscate (ştia că ador mirosul de brad natural) şi nişte globuleţe. Din păcate, am avut o sinuzită îngrozitoare şi nu am simţit absolut niciun miros de sărbătorile astea.

Planuri pentru 2019

Tot din categoria socoteala de acasă şi cea din târg, a fost şi faptul că îmi propusesem nişte lucruri pentru 2018 şi nu s-au îndeplinit, însă n-am fost dezamăgită, pentru că s-au îndeplinit altele, mult mai frumoase. Uneori cred că trebuie să nu ne facem niciun plan şi să ne bucurăm de fiecare zi aşa cum vine, însă eu nu sunt genul acela, aşa că evident mi-am trecut pe bileţelul cu dorinţe (avem noi un joculeţ de familie, început anul trecut) mai multe călătorii, printre altele, însă nu ştiu cum se vor materializa, mai ales că acum nu doar că depind de zilele de concediu, dar nici nu are cine să-mi ţină locul la serviciu.

Probabil că ne vom limita la week-end-uri prelungite (şi alea complicate pentru că Eliza are fix vineri seara antrenamente la gimnastică şi nu putem pleca niciodată undeva de vinerea) şi plecări în preajma diferitelor sărbători.

La voi cum au decurs sărbătorile? V-aţi propus ceva pentru 2019 sau lăsaţi lucrurile să vină de la sine?