Seria Curioasa McCarthy – editura Unicart

În ultimii doi ani, am remarcat o creştere vizibilă a numărului de cărţi pentru copii şi adolescenţi apărute la noi. Edituri care înainte publicau carte şcolară sau doar cărţi pentru adulţi au intrat în forţă pe piaţa de beletristică pentru copii, iar unele edituri mici au crescut frumos şi au adus pe piaţa din România titluri nemaipomenite, autori deosebiţi şi ilustratori talentaţi.

Din păcate, am remarcat că este destul de dificil pentru o carte bună să ajungă la cititori fără o promovare pe măsură. Unele cărţi frumoase rămân îngropate undeva pe rafturile librăriilor sau în depozite şi ajung rar sau deloc la masa mare a cititorilor. Prin urmare, anul acesta o să mă dedic, printre altele, promovării titlurilor unor edituri la început de drum sau mai puţin cunoscute de către cititori, pentru a le da şi lor o şansă, alături de marile edituri care scot titlu atractiv după titlu.

O să încep cu o serie care ne-a cucerit şi pe mine şi pe Eliza. După luni de zile în care Eliza nu a mai pus mâna, de plăcere, pe nicio carte (şi a citit doar recomandările din programa şcolară), a luat într-o zi de pe biroul meu una dintre cărţile din seria Curioasa McCarthy de la editura Unicart şi a citit-o pe toată. Apoi a continuat şi cu celelalte trei.

Seria prezintă aventurile de zi cu zi ale unei familii cu şapte copii: patru fete şi trei băieţi. Tatăl este retras din activitate pentru a se ocupa de copii (luând doar ocazional anumite proiecte), iar mama este profesoară de engleză. Copiii au de la 13 la 4 ani iar Curioasa, cea care ţine jurnalul activităţilor de familie, are 10 ani şi este în clasa a patra. A fost botezată după Marie Curie, dar i se spune Curioasa, şi este pasionată de ştiinţe.

Primele trei fete au fost botezate după surorile Bronte (Charlotte, Emily, Anne), iar fraţii după John Glenn (astronaut), Benjamin Franklin (om de ştiinţă) şi Thomas Edison (inventatorul becului), ceea ce denotă că tatăl era pasionat de ştiinţe (fiind de meserie inginer), iar mama pasionată de literatură (fiind şi profesoară de engleză).

În fiecare carte, Curioasa se dedică studierii anumitor ramuri ale ştiinţei: chimia, fizica, biologia, bazându-şi observaţiile pe ceea se petrece în propria familie. Cum vă puteţi închipui, într-o familie cu şapte copii (şi un părinte mai excentric) au loc o mulţime de întâmplări haioase, din care Curioasa va extrage anumite concluzii, întocmai ca un om de ştiinţă.

Eliza a citit cartea concentrându-se pe copii şi pe glumele sau jocurile de cuvinte dintre ei, însă mie mi-a plăcut să urmăresc (şi să mă inspir din) dinamica unei familii aşa de mari şi din felul în care cei doi părinţi reuşeau să ţină sub control gospodăria.

Familia McCarthy este una destul de modestă, copiii moştenesc hainele şi rechizitele unii de la ceilalţi şi, deşi scopul cărţii nu este să ne întristeze, pe mine m-a întristat faptul că Curioasa îşi dorea un set de carioci noi, care să fie doar ale ei. Doamna McCarthy cumpără cărţi vechi la târgurile de la bibliotecă şi până şi masa din sufragerie, una cu sertare (ce idee bună!) este cumpărată la mâna a doua. Hainele, electrocasnicele şi bunurile pentru gospodărie sunt cumpărate din magazine second-hand.

O parte din mâncare este obţinută direct din grădină, iar lunea este ziua fără carne, şi nu pentru că familia şi-ar dori să salveze planeta (aşa cum declară în mod oficial), ci pentru că e greu să hrăneşti nouă oameni cu carne zilnic. Când ies în oraş, comandă doar trei pizza, pe care le împart, şi apă de la robinet. Să comanzi sucuri pentru şapte copii ar fi cam dificil pentru bugetul familiei!

În ciuda acestor aparente neajunsuri, viaţa familiei McCarthy este una fericită. Petrec mult timp împreună, se ajută unul pe altul, joacă jocuri în familie (nu mai reţin exact, dar nu par să aibă televizor, jocuri video sau telefoane mobile). Seara la culcare, mama vine în camera băieţilor şi le citeşte. Uneori li se alătură şi fetele (sau unele dintre ele).

În fiecare seară, în afară de vineri, le citeşte câte o carte “serioasă”, gen Oliver Twist. Vinerea, le citeşte câte o carte mai neserioasă, pentru a-i adormi mai repede, pentru că vinerea e seara întâlnirii romantice cu tata. Numai că mama şi tata McCarthy nu ajung niciodată mai departe de veranda din spate, singurul loc în care îşi permit să fie puţin singuri.

Părinţii McCarthy par să adopte un stil de parenting relaxat, fără pedepse, dar cu mult umor. Deşi ei par, uneori, să nu vadă trăsnăile pe care le fac unii dintre copii, de fapt ei ştiu mereu totul. Ca atunci când John Glenn ascunde mâncarea în sertar şi Curioasa crede că părinţii nu văd, dar după câteva seri, John Glenn se trezeşte cu sertarul bătut în cuie 😀

Cărţile au copertă broşată şi ilustraţii color în interior. Le recomand pentru 9-12 ani. Au în jur de 105 pagini (plus-minus) şi un limbaj accesibil şi cititorilor începători, plus un font mare şi organizare în capitole scurte.