Continui seria de recomandări de cărţi de la edituri mici dar cu planuri mari şi vă aduc azi două cărţi de la editura Creanga Fermecată, care l-au “fermecat” şi pe Vlad în ultima vreme:
- De unde ştii cum mă cheamă? de Alexandra Lopotaru, ilustraţii Iulia Trif.
- Albinuţa Uţa-Uţa de Patricia Lidia, ilustraţii Cornelia Popa.
Să ne înţelegem, Vlad nu are răbdare să asculte textul integral. La 2 ani şi 3 luni, Vlad ascultă parţial textul (şi nu ştiu exact cât înţelege) dar este fascinat de ilustraţii. Dacă i se pune pata pe vreuna anume, nu mai apucăm să dăm pagina de acolo. Aşa că alegem cărţi cu ilustraţii frumoase şi colorate, în care să poată identifica singur anumite elemente familiare. Şi, pornind de acolo, încercăm să vedem care este capacitatea lui de înţelegere şi ce termeni noi poate asimila.
De exemplu, din Albinuţa Uţa-Uţa, aceasta este ilustraţia lui preferată, cu albinuţa care plânge pentru că s-a prins într-o floare şi nu mai poate ieşi. Soluţia lui la plânsul albinuţei este “tete”, adică să-i dăm o suzetă 😀 Soluţia autoarei este să-i aducă nişte prieteni în ajutor, care îşi unesc eforturile pentru a salva albina.
Din De unde ştii cum mă cheamă, îi place, evident, pagina cu pisica. Lui Vlad îi plac pisicile, cărora le spune “me-me” (de la miau-miau). De altfel, majoritatea animalelor sunt identificate prin sunetele pe care le scot, Vlad având o paletă foarte largă de onomatopee şi interjecţii în vocabular 😀
Dintre animalele cu care se întâlneşte Luc, protagonistul cărţii, şi cu care împarte cireşele (rândunica, melcul), Vlad mai recunoaşte şi raţa cu puii, deoarece unul dintre cântecele lui preferate este Răţuştele mele, pe care i-l cânt uneori la culcare.
Recomand cărţile pentru 2+ (din moment ce Vlad reuşeşte să fie atent la o citire parţială şi îi plac ilustraţiile) pentru lectură părinte-copil, dar şi pentru copiii de clasa pregătitoare care învaţă literele mari de tipar, deoarece ambele cărţi sunt scrise cu majuscule, special pentru copiii care abia buchisesc literele de tipar în jurul vârstei de 6 ani.
Ambele autoare sunt bloggeriţe şi scriu pe Bebelonia.ro (Alexandra Lopotaru) şi Patricialidia.ro (Patricia Lidia). Sunt multe bloggeriţe care scriu frumos, aşa că ar fi o idee bună dacă editura Creanga Fermecată ar scoate o colecţie întreagă de cărţi scrise de bloggeriţe. Nu ar fi frumos? Vouă ce autori bloggeri v-ar plăcea să scrie o carte pentru copii?
Găsiţi editura Creanga Fermecată pe Facebook. Comenzile se fac în mesaj privat pe pagina editurii sau la creanga.fermecata@yahoo.ro, telefon 0720703737.
Foarte frumoase cărțile astea două. Poate am să le caut și eu pentru nepoțica mea.
Chiar sunt niste carti potrivite pentru copii si ilustratiile sunt placute, atractive.
Eu am tot ramas in minte cu o idee, si anume ca in Olanda piata de carte pentru copii este infinit mai bogata deccat cea de la noi din tara, erau date si niste cifre uluitoare.Efectiv oricine poate publica o carte si asta e un castig pentru piata.
Cred ca in multe mame, odata cu aparitia copiilor, creativitatea isi ia avant. Asa ca mai ales bloggeritele ar trebui sa prinda curaj si sa scrie carti. Eu am un astfel de plan pentru anul asta si pentru cel urmator. Simt ca e momentul, ca am inspiratie si dorinta foarte mare. Inca nu stiu cum e cu editurile si cat de dornice sunt ele sa publice, dar cred ca asta e unul din punctele care ii cam opresc pe cei ce vor sa scrie carti, gandul ca “cine va vrea sa publice cartea mea?”. Ma bucur sa aflu de editura Creanga Fermecata si le doresc mult succes!
Si eu am cateva carti pt copii in draft, dar am renuntat la ideea de a le publica. Desi, in teorie, oricine poate scoate o carte (mai ales daca are bani), important e sa nu aducem maculatura pe piata. Si la momentul asta, eu, de ex, nu sunt convinsa ca pot scoate un material valoros.
Eu cred că tu chiar ai avea un cuvânt de spus, la câte cărți ti au trecut prin mână si la ce experienta ai cu copiii. Mai degrabă ne sabotam singuri si nu avem incredere in noi si asta e prima bariera.