Nu, nu la alea murdare care se spală în public mă refer, ci la rufele lor proprii şi personale de care ar cam trebui să se ocupe singuri de la o vârstă încolo. Eu, la vârsta Elizei, o consider perfect capabilă să sorteze rufele, să folosească maşina de spălat, să le întindă, să le împăturească şi să le pună la loc ulterior.
Primul pas cred că ar fi să le punem un coş de rufe în camera lor (dacă spațiul permite) unde să-şi pună rufele murdare, fără să se mai deplaseze la baie şi să le amestece cu ale noastre. Acest lucru ar duce şi la o responsabilizare mai mare cu privire la ordinea din cameră pentru că (în cazul nostru, de exemplu), hainele purtate ajung într-un morman pe un fotoliu sau chiar la loc în şifonier. Aşa am descoperit în şifonier cămăşi pătate de cerneală, tricouri pătate de căpşuni şi bluze despre care ştiam că sunt curate şi am descoperit că nu-s.
Având coşul de rufe la îndemână, cred că le-ar fi mult mai uşor să decidă ce vine acolo şi ce nu.
Sortare şi spălare – ce trebuie să știe
- să sorteze rufele în colorate, albe şi închise. La noi, de exemplu, coloratele Elizei se spală mai mult singure, iar albele şi închisele se spală cu ale noastre, pentru că sunt mai puţine.
- cum se spală de mână anumite obiecte, iar fetele îndeosebi ar trebui să știe că sângele se spală cu apă rece, nu caldă.
- cum se foloseşte săculeţul pentru lenjerie şi ce obiecte merg în el.
- cum funcționează fiecare program şi buton al maşinii de spălat.
- cum se spală țesăturile speciale (lâna, mătasea) și unde găsește, pe etichetă, informațiile referitoare la modul de spălare.
- unde se află, în casă, toți detergenții, săculeții pentru lenjerie, cârligele de rufe (dacă e cazul)
- cum se foloseşte fiecare tip de detergent şi unde se pune (pernuţele în cuvă, cel lichid care se măsoară cu păhărelul special şi cel solid care se măsoară cu lingura dozatoare în compartimentul desemnat).
- unde se pune balsamul, oțetul pentru clătire sau detergentul pentru pre-spălare.
- să folosească detergentul special pentru pete, atât pe pată, cât şi în maşină, pentru rufe foarte murdare.
- să închidă bine uşa, să seteze turaţiile, temperatura şi programul.
Întindere, călcat, pus la loc
- să scuture bine rufele, să potrivească marginile şi cusăturile şi să le întindă pe uscătorul de cameră, în balcon/uscător sau afară, pe sârmă.
- să știe că anumite obiecte se usucă pe umeraşe (cămăşi, bluze, unele rochiţe), iar puloverele mai delicate se storc rulate în prosop și se întind la uscat pe o suprafață plană.
- rufele se strâng doar când sunt perfect uscate şi se pun fie în coşul pentru călcat, fie la locul lor. Dacă trebuie reparate în vreun fel, trebuie să ne atragă atenţia asupra acestui lucru. Dacă sunt haine care le-au rămas mici, le punem deoparte pentru dat mai departe.
- să știe cum se împăturesc diferite tipuri de haine. Aici le putem arăta metodele noastre clasice sau filmulețe cu metodele de împăturire ale lui Marie Kondo. Eu folosesc ambele metode în funcție de spațiul de depozitare.
- la noi, de călcat mă ocup doar eu momentan şi după ce le calc, i le dau să le pună la locul lor. Am învăţat-o să calce ceva uşor, cum ar fi un tricou, dar recunosc că mi-e mai comod să calc eu toate rufele, decât să stau după ea.
Fac acum o paranteză și o să spun că Eliza chiar m-a întrebat odată dacă Buni (mama mea) mi-a explicat cum să aliniez cusăturile când întind rufele și am mărturisit că nu. Pe vremuri nu știu câți părinți pierdeau vremea să explice lucruri pe care le învățam mai mult din mers, dar cred că nu strică să le explicăm clar copiilor noștri unele lucruri și să nu presupunem, din start, că le știu sau că le vor învăța când se vor lovi de ele.
Voi la ce vârstă v-aţi învăţat copiii să îşi spele rufele? Ce alte sarcini domestice mai fac?
Cover photo by Rudy and Peter Skitterians from Pixabay
Baiatul meu are 7 ani si, asistat, pune si scoate hainele in/din masina de spalat (de detergent ma ocup eu, dar vede procesul), si isi impatureste hainele singur.
Tot el e responsabil de pantofii de pe hol (sa fie asezati in ordine).
In rest, ii cer sa ma asiste in cam tot ce fac, chiar daca, spre exemplu, cand da cu aspiratorul mai dau si eu o data sau cand spala chiuveta la baie o mai spal si eu dupa el, dar e important pentru mine sa devina un barbat constient ca treburile in casa sunt responsabilitati care ii apartin si lui.
Evident, dupa ce mananca stie ca farfuria merge in chiuveta, masa se sterge si scaunele se pun la loc.
Nu mai stiu exact la ce varsta, a venit cumva natural ca le-am tot explicat, cele colorate merg si cu cele negre fara probleme la noi, dar la 12 ani stie sa sorteze, sa programeze masina, sa scoata, sa intinda si sa stranga, mi s-ar parea ciudat sa nu stie. Si baietii si fetele, desigur.
Pentru pete aveam un lichid de la Sonnett si un spray de la Amway si ambele erau foarte bune, in functie de pete, nu am rabdare sa le frec cu sapunul.
Ce idee buna, ai mei stiu doar ce se pune in compartimente si sa le intinda dar cred ca o sa exersam si ceilalti pasi din articol. Ce perspectiva buna, sa nu mai consideram copiii bibelouri 🙂
La 6 ani e responsabil cu mutarea rufelor din masina de spălat in uscator(toate, nu numai ale lui). El pune detergent si oțet in mașină dar eu aleg programul, își pune rufele murdare in cosurile speciale, noi avem alt sistem de sortare, nu pe culori. După uscare face perechi șoselele, la impaturit nu se pricepe încă.
Mai are de sters zilnic masa si ajută la gătit cand e acasă(curată si toacă legume, foloseste un cuțit normal).
Cam atât, cand incepe scoala vreau sa își pună hainele de seara și sticla de apă si gustarea.
Cel mic nu face nimic :)), e de o vârstă cu Vlad si trebuie sa șteargă ce a vărsat pe jos cu șervețele uscate, aspira firimiturile cu aspiratorul de mână, în rest sparge strică si aruncă intr o veselie :))
Neaparat la pusul hainelor murdare in cos, sa scoată ce e prin buzunare, de obicei găsesc clame, elastice de par, bancnote de 1 leu și șervețele folosite:)
Daaaa, bine ca ai mentionat, actualizez articolul. I-am tot zis fiica-mii sa verifice buzunarele si tot mai scapa cate un servetel uneori.