Cele 50 de joburi ale unei mame de preadolescent (într-o singură zi)

Hai, poate n-or fi chiar 50, dar titlul era ”prea bun, prea la îndemână” ca să nu-l folosesc ca să vă atrag să intrați să citiți articolul 😀 😀 😀 Dacă sunteți, ca mine, mame de preadolescent, atunci sigur v-ați întâlnit cu cel puțin o parte dintre joburile de mai jos.

În timp ce alergam azi cu viteza lui Speedy Gonzalez (nu știu cine-și mai aduce aminte de el, am constatat că o colegă de serviciu cu vreo 6 ani mai tânără ca mine nu auzise niciodată de el) de la laptop, la tigaie, la mașina de spălat, la aspirator, la Eliza și iar de la capăt, că în fiecare zi, nu doar că fac multitasking, dar îndeplinesc o grămadă de roluri.

Și pentru câteva dintre ele o să dau ca exemplu fix ziua de azi, care a fost destul de aglomerată și nu e nici ora 2 la momentul în care scriu acest articol.

Și nu, nu mă plâng (sau poate doar puțin), doar constat 😀

Azi am fost așa:

Mama depanator/”omul” de la IT: la ora 9 dimineața, Eliza a început să plângă pentru că i se blocase Zoomul și ea avea curs de engleză și nu concepea să întârzie. A trebuit să intervin, să produc rapid alt laptop, să-l deschid, s-o ajut să se logheze.

Mama corporatistă: după ce Eliza a intrat cu succes la ore, m-am apucat și eu de munca mea cea de toate zilele. Am rezolvat emailuri, am scos rapoarte, am preluat câteva apeluri.

Mama spălătoreasă: între un email și altul, am băgat la spălat lenjeria de pat pe care și-o schimbase Eliza înainte de curs, am scos și întins rufele.

Mama house manager (remarcați ce finuț am înlocuit cuvântul menajeră?): am aspirat și spălat pe jos în dormitor, am făcut paturile, am strâns câteva jucării.

Mama ușier: ”Mami, închide ușa, că se aude aspiratorul!” ”Mami, deschide ușa că nu bate netul bine!” (mesaje pe whatsapp)

Mama bucătăreasă: azi a sărit peste mic dejun pentru că a avut cursul, așa că a mâncat direct prânz. Prin urmare, la 11.30 maxim a trebuit să am mâncarea pe masă. Meniul de azi: rulouri de pui cu ciuperci învelite în bacon și morcovei caramelizați.

Mama nutriționist: oare copilul meu mănâncă suficiente legume și fructe? Ia să-i fac un smoothie la gustare. Să mai pun niște ciuperci în farfurie. Și niște plante aromatice. Și să trec pe listă pomelo, avocado și ananas proaspăt. Și să desfac un borcan de compot.

Mama psiholog: după criza de plâns de dinainte de curs, a trebuit să stau de vorbă cu ea, să-i explic că, în situații de criză, plânsul nu ajută pentru că creierul e prea ocupat să se vaite ca să găsească soluții. Și că e perfect ok să ți se taie picioarele, să plângă, să țipi, dar de preferat după ce ai găsit soluția. Pentru că uneori asta face diferența dintre viață și moarte. Apoi am discutat despre examene, despre stările ei de blocaj la examene și despre cum se pot gestiona.

Mama consilier în carieră: am discutat despre licee și profile și m-a întrebat în mod direct ce așteptări am de la ea în această privință. I-am spus că orice liceu de pe locurile 7-12 din București e perfect și că nu vreau, indiferent de medie, să meargă la liceele din top 5, pentru că e presiunea prea mare și eu consider că dacă ea nu vrea să facă performanță într-un anumit domeniu, atunci nu e cazul să-și irosească adolescența studiind pentru niște standarde imposibile, ci să continue și cu activitățile care îi plac ei foarte mult (gătitul, baletul etc)

Mama profesor de limba engleză: pentru că urmează un examen de limba engleză, am exersat cu ea câteva conversații și am descoperit că nu doar că vorbește foarte bine engleza pentru vârsta ei, dar vorbește și destul de corect. Sper doar să nu aibă emoții la partea orală a examenului, ea aici se blochează. Cu mine vorbește mult, complex, în fraze bine construite și corecte. Și mi-a oferit și niște informații noi despre vacanța ei de vis, despre cele mai bune prietene și despre cum ne vedea ea, ca familie. Un exercițiu foarte fain și pentru mine, ca părinte!

Mama enciclopedie: asta nu e chiar o meserie, dar e un rol pe care trebuie să-l ai, pentru că, de cele mai multe ori, copiii vin la tine să ceară informații (și nu întreabă doar unde e hârtia igienică 😀 ) Azi am discutat despre civilizația și cultura japoneză și chineză, despre presiunea pentru performanțe academice, despre cultul pentru muncă, despre motivele pentru care tinerii nu se mai cuplează și nu fac copii, despre legea primului copil în China, despre locuințele mici și apariția curentului Konmari.

Mama confidentă: Eliza mi-a povestit despre formația ei preferată și despre cum și-ar dori să meargă la un concert de-al lor, doar că s-a destrămat (boy band, ce vreți) și că melodia ei preferată de la ei e Live While We Are Young. Și am întrebat-o ce înseamnă asta și ea a zis că înseamnă să faci chestii pe care nu le-ai face la maturitate. Da, îi zic eu, pentru că sunt periculoase, probabil. A râs și a zis că nu, doar nebunești.

Apoi mi-a trimis un screenshot despre un anunț Disney+ că apare un spin-off la Bia, o telenovelă pentru adolescenți care s-a terminat aseară cam în coadă de pește, lucru care a generat alte drame aseară la ora 10 când tot ce voiam era să mă culc 😀 Dar și eu am plâns în copilărie când a murit iubita fiului lui dr Quinn, așa că înțeleg implicarea emoțională în seriale. Așa că am căutat pe net detalii despre Bia, în spaniolă, și i-am dat pe whatsapp trailerul la Bia Un Mundo Al Reves, pe care nu cred că va avea cum să-l vadă, fiind difuzat pe Disney+

Mama bloggeriță: am scris un articol, am pregătit câteva notițe pentru webinarul cu Nemira de mâine, am făcut poze pentru un articol despre o felicitare făcută manual. Îi explic Elizei limitările blogging-ului când mă imploră să vorbesc cu ”prietena ta de la Disney” să se facă un nou sezon din Bia. (uneori mă crede mai importantă decât sunt 😀 😀 😀  )

Mama planificator: în timp ce fac altceva, mintea îmi bâzâie de o mie de alte chestii de făcut: liste de cumpărături, o felicitare care trebuie pusă la poștă, rezervări de cazare pentru vacanță, de postat un anunț pe Marketplace cu niște pantaloni de ski, de cerut două zile de concediu, de făcut meniul pentru următoarele zile, de planificat o vizită la Antipa în weekend pentru că Vlad vrea să vadă schelete de dinozauri.

De văzut un film cu Eliza în contrapondere cu scurtmetrajul care a enervat-o vinerea trecută (Sitara: Let Girls Dream) despre o fată din Pakistan care își dorea să devină pilot și care a fost măritată cu forța cu un bărbat bătrân. Așa că e musai să vedem Dă aripi visului, despre o femeie din India care, pe fondul războiului dintre India și Pakistan, chiar devine pilot de avion. Ambele sunt disponibile pe Netflix.

Mama analist și consilier financiar: fac bugetul de vacanță, vedem cât și cum ne permitem să stăm și cât mă costă toată povestea cu schiatul (nu plănuiam, dar m-a tot rugat și am zis să-i fac bucuria asta_, fac notițe mentale despre ratele la dinți, despre meditații, balet și logopedie, despre taxa la grădiniță care va fi integrală luna viitoare. Mă bucur s-o pot ajuta pe Eliza să-și strângă banii pentru telefon vânzându-i câteva chestii pe olx.

Mama cusătoreasă: am cârpit mănușile Elizei pe care mă rugase de ceva vreme să le cos (mai ales că am văzut pe geam că ninge). Și niște pantaloni de-ai lui Vlad, care, în mod misterios s-au rupt în genunchi și sunt a doua pereche ruptă în genunchi în mai puțin de o săptămână. Da, eu încă mai cârpesc. Nu de toate, dar obiectele preferate ale copiilor le cârpesc, uneori și de mai multe ori (cum a fost cu o bluză cu Patrula de-a lui Vlad, am vrut s-o cumpăr din nou dar nu am mai găsit-o nicăieri).

Cover photo by Karolina Grabowska from Pixabay