Puțină lume știe, cred, că am o slăbiciune pentru cioburile de sticlă adusă de mare. Multă vreme nu am înțeles ce anume mă atrage așa mult la ele, în afară de frumusețea lor evidentă, mai ales atunci când sunt ude, dar în ultimul timp mi-am dat seama că nu numai frumusețea e cea care mă face să le adun mereu. E ideea că au fost cândva un obiect întreg, care s-a spart și pe care l-a tăvălit cine știe cât timp marea, până l-a transformat în ceva cu adevărat special.
O banală sticlă de bere nu are nimic special. Un ciob șlefuit de mare e o comoară care poate transforma în artă o bijuterie, o decorațiune sau un tablou. De fiecare dată când meșteresc ceva din cioburile astea, renunț la ele doar pentru un rezultat cu adevărat deosebit, altminteri nu mă îndur să mă despart de ele. Ultima oară am făcut o felicitare pentru o prietenă dragă, iar acum am făcut o decorațiune și o broșă de Crăciun.
Particularitatea cioburilor din sticlă de mare este că nu știi ce poate ieși din ele. Nu există două cioburi la fel și dacă vrei să obții o decorațiune, trebuie să te folosești și de alte accesorii: pietricele, scoici, lemn adus de ape etc În plus, e nevoie să ai destul de multe, ca să poți alege din ele ceea ce ai nevoie.
Materiale: rondele de lemn, pietricele plate și mici, cioburi de sticlă adusă de mare, pistol de lipit cu silicon fierbinte, eventual o scoică pentru corpul îngerașului dacă nu folosiți tot sticlă.
Îmbinați și lipiți elementele folosindu-vă imaginația. Eu am făcut un brăduț pentru broșă și un îngeraș pentru decorațiune.
Felia de brad pe care e făcută broșa este dintr-un brad de Crăciun real pe care cineva de la Art the Wood l-a decupat în felii și l-a transformat în mărțișoare. Eu am primit aceste mărțișoare de la sora mea și le-am păstrat, iar anul acesta le-am găsit în cutia cu materiale pentru meștereli și instant m-am gândit să le transform în broșe cu specific de Crăciun.
Bradului de pe broșă i-aș mai adăuga o stea în vârf, dar am ceva îndoieli dacă să adaug un ștras la materialele exclusiv naturale pe care le-am folosit. Mă mai gândesc, momentan 😀
Îngerașul mi se pare că mi-a ieșit perfect, deși în imaginile de pe Pinterest de unde m-am inspirat, apare mereu cu aură în jurul capului (un ineluș subțire auriu sau șnur auriu). De obicei, decorațiunile pe care le meșteresc merg mai departe, cadou la prieteni sau le arunc (dacă nu e ceva ce merită păstrat), dar pe acesta îl voi pune în cutia noastră cu decorațiuni speciale și îl voi păstra până îl vor moșteni copiii 😀
Am încercat să fac și cu scoică dar nu aveam una de dimensiunile potrivite și am renunțat:
