Și m-ai dus la apă la Gilort, și mi-ai arătat cum se face reconstrucție ecologică…

Weekendul trecut am fost plecată într-o plimbare: am dat o fugă până în Gorj, alături de alți colegi din social media (bloggeri și instagrammeri) pentru a vedea rezultatele proiectului Fish for Life, derulat de Agenția Națională de Protecția Mediului Gorj în colaborare cu Universitatea din București și Invisible Nature.

Deși prezentarea și vizitele din teren s-au axat pe beneficiile aduse de proiect speciilor de ihtiofaună din râul Gilort, am învățat mult mai multe din această experiență. Am aflat cum se face ecologie cu cap și cum se poate lucra cu toate părțile implicate pentru ca beneficiile pentru mediu să fie maxime. În plus, mi-am îmbogățit vocabularul cu o mulțime de termeni noi care, cu siguranță, mă vor ajuta pe viitor să înțeleg mai bine un proiect ecologic.


Proiectul Fish for Life își propune să contribuie la refacerea acestor procese naturale pe râul Gilort prin măsuri de reconstrucție ecologică și abordări inovatoare bazate pe un management integrat al apelor și pe colaborarea cu instituții și comunități.

Obiectivul principal al proiectului Fish for Life este protejarea speciilor din râul Gilort. Să protejezi o specie înseamnă să-i asiguri un statut de conservare, adică să existe minim un exemplar la fiecare 100 de metri. Speciile protejate pe Gilort sunt trei pești (dunărița, mreana vânătă, porcușorul de nisip) și un ciclostom (chișcarul).

Despre râul Gilort

Râul Gilort este râul emblematic al județului Gorj și cuprinde și situl Natura 2000 cu același nume. Situl se întinde de-a lungul râului pe o distanță de aproximativ 19 km, începând din localitatea Pociovaliștea la nord, până în localitatea Doseni la sud.

Dacă numele de Gilort vi se pare cunoscut este pentru că probabil l-ați auzit în cântecul „Mai ții minte tu, dragă Mărie?”, interpretat de Maria Lătărețu, cunoscuta interpretă de muzică populară, originară din Gorj, unde există și o casă-muzeu Maria Lătărețu în comuna Bengești – Ciocadia.

Versurile sunau cam așa: Și m-ai dus la apă la Gilort/Dar eu nu știam, neică, să-înot, versuri pe care le-am parafrazat și eu în titlul postării.

Revenind la oile (sau la apele) noastre, spuneam că Gilortul este un sit Natura 2000. Ce este un sit Natura 2000? Este o zonă protejată care adăpostește cele mai reprezentative, valoroase și rare habitate și specii de animale sălbatice și plante. Siturile Natura 2000 sunt înființate doar în statele membre ale UE și formează o rețea de arii protejate la nivel european.

Cum se face reconstrucție ecologică în beneficiul speciilor de ihtiofaună?

Prin stabilizarea malurilor și fixarea albiilor

Pentru asta se întrerprind mai multe acțiuni: se împăduresc malurile, se împiedică pășunatul până aproape de apă (vitele tasează malurile), se construiesc microzăgazuri (anrocamente – bolovani mari puși aleatoriu pe râu pentru a dispersa forța apei sau suite de pietre așezate în formă de U). Exemplu de anrocamente:

Malul Gilortului a fost împădurit cu specii de anin negru, plop alb și salcie, după ce autoritățile au dus muncă îndelungată de convingere cu localnicii pentru a le ceda câțiva metri din terenurile agricole care duceau până pe malul apei.

Împădurirea malurilor are multiple beneficii pentru ecosistemul local: se vor crea zone de odihnă și refugiu pentru pești datorită răgăliilor care se formează în apă când copacii ajung la maturitate, se vor forma păduri de luncă (zăvoaie) care vor constitui zone de adăpost, hrănire și reproducere pentru specii de mamifere, păsări, amfibieni și insecte, se vor crea fâșii-tampon care vor contribui la protejarea malurilor de eroziune.

Beneficiile nu sunt doar pentru necuvântătoare, ci și pentru oameni: arborii și vegetația ajută la protecția împotriva inundațiilor, iar în multe locuri pe malul râului există gospodării situate în apropiere, astfel că o potențială eroziune ar afecta și proprietățile oamenilor.

Prin crearea de conectivitate

Conectivitate înseamnă existența unor pasaje de migrație pentru pești. Un astfel de pasaj a fost construit pe râul Gilort pe un prag de deversare la Târgu Cărbunești și arată ca în poza de mai jos. În cadrul proiectului mai este trecut în plan încă un pasaj, la Albeni. Aceste două pasaje vor asigura conectivitatea longitudinală pentru 175 de km de râu în două situri Natura 2000 (Râul Gilort și Coridorul Jiului).

Prin crearea de habitate cu zone de refugiu și hrănire

Peștii au nevoi diferite, așa că trebuie create habitate cât mai diverse: cu nisip, cu prundiș, cu mâl, cu ape line sau adânci etc. Pentru asta se construiesc niște ELJ-uri (engineered log jams) cu bușteni cu răgălie (rădăcină), cam ce vedeți în pozele de mai jos:

Prin scăderea presiunii trofice pe speciile protejate prin diversificarea speciilor

Atunci când o specie reprezintă singura sursă de hrană pentru alte animale, ea riscă să dispară. Dacă se conservă mai multe specii, presiunea trofică este preluată în mod egal de acestea.

Prin educație și comunicare

E important ca oamenii să înțeleagă scopul unui proiect de reconstrucție ecologică și să contribuie în mod activ la el. De asemenea, e important ca aceste bune practici să fie comunicate la o scară cât mai largă, pentru a încuraja și alte comunități să preia acest model.

Ca parte din inițiativa asta de educație și comunicare a fost creat traseul tematic Povestea Râului Gilort, care începe de pe str Linia Mică din Bălcești și se termină la Puntea peste Apă, după aproximativ 1,6 km. Traseul este marcat cu indicatoare și panouri informative și este foarte frumos.

Dacă ajungeți în zona Baia de Fier, mergeți într-o plimbare pe traseul tematic Râul Gilort, veți afla o mulțime de informații noi.

De asemenea, acest traseu mi se pare o idee grozavă pentru o excursie în Săptămâna Verde, este un traseu sigur care nu pune dificultăți (dacă nu traversați puntea de la final 😀 ) și pe parcursul căruia puteți să vă învățați elevii o mulțime de lucruri despre natură și ecologie.

Și puntea problematică 😀

Informațiile din cadrul acestui info trip ne-au fost oferite de Cosmin Calma, reprezentant al Agenției Naționale de Protecția Mediului Gorj, Cristian Tetelea, reprezentant Invisible Nature și Marius Matache, reprezentant Universitatea București, parteneri ai acestui proiect.

Proiectul Fish for Life este finanțat de către Comisia Europeană prin programul LIFE+Nature.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.