S-a terminat octombrie, dar a fost o lună plină de evenimente frumoase și am zis că o să povestesc despre toate. După zilele de naștere ale copiilor, a urmat o nuntă (la care o să revin în alt articol) și lansarea de pe 26 octombrie a cărții mele, Nu-i ușor să fugi de fericire, publicată toamna asta la editura Trei.
Am avut o lansare minunată la Cărturești Verona, în Salonul Englez, un loc elegant și intim, perfect pentru o întâlnire cu prietenii. Îmi aduc aminte că toată lumea mă întreba dacă am emoții și eu nu știam ce să răspund pentru că nu mai știam ce simt. Eram ca într-o stare de „freeze”, ca și cum priveam din afara corpului meu toate lucrurile alea grozave care mi se întâmplau. Am dat autografe, am uitat numele oamenilor, am avut și momente de „blackout” total, când nu mai eram sigură cu cine stau de vorbă :))
Un psiholog probabil că ar spune că nici acum nu reușesc să mă simt demnă de toate lucrurile frumoase pe care le trăiesc, să simt că le merit și că de aia îmi îngheț sentimentele. Și ar avea dreptate. Dar încerc, încet-încet, să-mi dau voie să simt, să-mi dau voie să mă felicit că am muncit atât de mult și că a ieșit o treabă bună.
Și să nu mă las descurajată ca nu cumva să nu mai scriu și al doilea volum 😀 Pentru că povestea celor două personaje din volumul al doilea vrea să fie spusă, dar deocamdată o spun doar în minte și prin notițele scurte din telefon, pe un document Word nu prea apuc din cauza volumului mare de muncă.
Sala de la Cărturești a fost neîncăpătoare pentru câți oameni au venit să mă susțină, m-am simțit, efectiv, copleșită. Mi-a zis o prietenă bloggeriță ulterior că sunt o persoană iubită și apreciată și am realizat că, până atunci, nu-mi dădusem seama de asta. Le mulțumesc din suflet tuturor celor care au venit, în viața noastră nebună și agitată, e din ce în ce mai greu să-ți iei niște momente pentru tine, să te duci până în centrul orașului și să fii alături de cineva.
Lansarea a fost relaxată, fără discursuri lungi, doar cu cele mai frumoase cuvinte spuse de Laura Câlțea (editorul cărții), Camelia Cavadia și Simona Antonescu (scriitoare), care au povestit un pic despre carte și care m-au făcut să văd, iar și iar, noi valențe ale cărții.
Îmi spusese la un moment dat Laura că din momentul în care cartea ajunge la cititori, ea nu-mi mai aparține, și așa și este. Fiecare cititor face din ea cartea lui și o vede în alt mod decât am văzut-o eu. Citind ulterior și câteva recenzii, am rămas uluită de înțelesurile pe care le-au găsit oamenii în ea și punctul de vedere din care au citit-o. M-au ajutat și observațiile făcute și le voi lua în calcul la cărțile următoare, dacă vor mai fi.
Octombrie 2023 poate că n-a fost perfect, dar cu siguranță a fost cât de aproape de perfecțiune s-a putut!
Mai multe poze de la lansare aici:
Notă: toate fotografiile sunt făcute de participanții la lansare, doar că nu mai știu exact cine a făcut fiecare poză. Vă mulțumesc tuturor celor care ați surprins un moment frumos sau emoționant de la lansare, în special Oana Valeria Radu, Lavinica Mitu, Marilena Iovu și Teodora Ivan!
Felicitări!
La cât mai multe tiraje.
Așa să fie, mulțumesc mult!
A fost o lansare de carte … ca in familie. O atmosfera prietenoasa, in care multi se cunosteau, se revedeau si se bucurau de succesul tau. Cu atat de multa lume, unii spunandu-si in fel si chip, cu diverse nume de bloguri total diferite de numele lor, a fost normal sa nu iti vina in minte la orice clipire numele. Serios acum, era ditamai coada la autografe, om dupa om, fan dupa fan. M-am bucurat sa fiu acolo si sa am o carte cu mesajul tau. Asteptam volumul 2. No pressure, trebuie sa te bucuri de succesul asta, de momentele in care il scrii urmatorul volum si mai ales de familie 😀 daca tu esti fericita, ei sunt fericiti. E molipsitor 🙂
Multumesc, Alex! Sincer am crezut ca mor de rușine în clipa aia, mă rugam să se deschidă o groapă să mă înghită, așa stânjenitor a fost.