Palate deschise pe Calea Victoriei este o serie de evenimente organizată de Fundația Calea Victoriei pentru a afla mai multe despre istoria unor clădiri emblematice de pe Calea Victoriei și din împrejurimi. Ediția cea mai recentă a fost dedicată clădirii Băncii Naționale a României.
Evenimentul a început cu un tur prin clădirea veche a Băncii, care a fost restaurată și arată ca o bijuterie și am avut ocazia de a vedea atât expoziția temporară de monede antice, cât și sala veche de Consiliu, cu tabloul original al pictorului Nicolae Grigoresc, În câmp sau Rodica, tablou care se află și pe bancnota de 10 lei. În sala de consiliu se află patru astfel de tablouri enorme, care au fost salvate de comuniști cu ajutorul unui truc: pentru a nu fi îndepărtate, li s-a spus că sunt fresce.
După tur, am participat la conferința susținută de istoricul Georgetta Filitti, care a povestit despre înființarea instituției BNR în contextul istoric al secolului al 19-lea, despre construcția și renovarea clădirii și despre rolul valoros pe care BNR l-a avut în perioada Primului Război Mondial și ulterior, după crearea României Mari, apoi în Al Doilea Război Mondial și apoi pe perioada comunismului.
O curiozitate pe care am reținut-o, dar nu am găsit pe internet nicio informație care s-o confirme este că 41% dintre acționarii BNR au fost femei. Deoarece mi se pare improtabil pentru perioada aia, mă întreb dacă nu cumva am înțeles eu greșit ceea ce am auzit. Vă rog, dacă aveți mai multe informații despre asta, să mi le lăsați în comentarii.
Este interesant cum Banca a fost ridicată într-o zonă în care se practica intens comerțul (strada Lipscani) și pe locului unui fost han (Șerban-Vodă), unde trăgeau mulți negustori străini, astfel că pe piața din România existau foarte multe monede care trebuiau schimbate. De schimbul valutar se ocupau zarafii (echivalenții birourilor de schimb valutar de azi).
Când a fost înființată banca, scopul ei principal era acordarea de credite comerciale și economice, comercializarea metalelor prețioase, depozitarea valorilor și emisiunea de „bilete de bancă la purtător”.
Doamna Filitti ne-a regalat cu multe informații și curiozități despre istoria României, de la momentul înființării băncii și până în perioada comunistă și a fost o adevărată plăcere s-o ascult. Sper să mai am ocazia de a participa la astfel de evenimente de popularizare a istoriei clădirilor pe lângă care trecem des, deoarece am tendința de a le privi altfel, cu mai multă atenție, atunci când știu cum s-au înființat și ce rol important au avut.
Muzeul BNR poate fi vizitat și în restul timpul, iar eu chiar mi-am propus să merg, deoarece acum am văzut doar câteva săli și vreau foarte mult să văd și Tezaurul 😀