Am organizat acest road trip cam pe repede înainte, pentru că n-a fost ceva planificat din timp. Într-o zi, prietena mea, cea cu care am fost la Florența, mi-a zis: „vreau să fac un pelerinaj în Grecia”, iar eu am întrebat: „și n-ai nevoie de o tovarășă de drum?” Așa că în două săptămâni am făcut traseul și rezervările de cazări, ea și-a setat obiectivele și eu pe ale mele și am pornit la drum.
O să vedeți multe mănăstiri pe listă, pentru că acesta a fost scopul ei principal. Eu am fost mai degrabă ca însoțitoare și cicălitoare și ca să-i amintesc permanent să reducă viteza, s-o enervez dându-mi ochii peste cap și cerând de mâncare. Practic, ne-am înțeles perfect 😀
Hai să încep cu costurile că știu că multă lume vrea să știe asta. Și eu îmi fac vacanțele în funcție de banii pe care îi am și nu e nicio rușine în asta. Dacă plecați în familie, clar va fi diferit pentru că veți acoperi împreună toate cheltuielile. Dar noi dacă am fost două, totul s-a împărțit la doi și astfel bugetul nu a fost unul uriaș.
Cheltuieli
Benzină (cu plecare și sosire în București): 3003 lei (alimentări în România, Bulgaria, Grecia).
Altele, adică parcare în Atena, vinietă Bulgaria, taxă pod Giurgiu-Ruse: 285 lei.
Taxe de autostradă în Grecia (aici ne-a rupt cel mai tare, punctele de taxare sunt dese): 456 lei (încercați să aveți mărunțiș la voi).
Cazări: 481 lei (Salonic) + 298 lei (Nea Makri) + 769 lei (Atena) + 331 lei (Edessa) = 1879 lei pentru 7 nopți.
Astea sunt cheltuielile fixe, la care s-au adăugat cele cu mesele, dar nu am stat să mai fac totalul, aici depinde de fiecare ce și cât mănâncă. Noi am mâncat și fructe de mare la restaurant și conservă de ton pe capota mașinii și la o masă la popas, cu mâncare luată din supermarket.
Traseu
Ziua 1
Plecare din București sâmbătă dimineața la 06.25, sosire în Salonic la cazare la 15.30. Am stat foarte puțin în vămile Ruse și Kulata. În Salonic, ne-am cazat la Dimitris House, rezervare de pe Booking, un apartament micuț, situat la parterul unei vile, în zona din apropierea Cetății (deci mai sus, în oraș). Am parcat chiar în fața casei, am avut noroc să găsim loc, dar nu e garantat locul de parcare, e la noroc. Am stat două nopți aici și a fost ok, cam gălăgios dimineața când se ridica ușa de la garajul vecinului din spate.
La recomandarea proprietarului, am luat masa la unul dintre restaurantele mele preferate din toată această vacanță: Oyzeri to Yenti, aproape de zidul cetății: mâncare din ingrediente proaspete, gustoase și prețuri ceva mai mici decât în zona turistică.
Apoi am plecat în plimbare spre Hagia Sofia, Arcul lui Galeriu și Turnul Alb.
Odată ajunse la Turnul Alb, am constatat că urmează să plece o barcă în larg într-un fel de plimbare de jumătate de oră, gratuită cu consumație de la bar. Așa că ne-am urcat și noi ultimele și după noi au ridicat ancora. A fost absolut superb! Prețurile la bar încep cam de la 10 euro (limonadă) și ajung pe la 15 euro (un cocktail).
Ne-am întors la cazare pe jos, 42 de minute de mers prin întuneric pe scări 😀 Tot Salonicul e în scări, uneori înguste și dubioase, mărginite de vegetație neîngrijită și de clădiri uneori abandonate. Din fericire, am ajuns în siguranță la cazare, chiar dacă drumul ne-a dus fix prin mijlocul unor adunări de motocicliști sau pe lângă zonele mai pustii pe unde se aduna tineretul 😀
Ziua 2
Ne-am început ziua cu o vizită la Biserica Sfântul Dumitru din Salonic și la Mănăstirea Sfânta Teodora. Apoi am trecut prin piața Agora Modiano, de unde ne-am luat niște ceaiuri faine și am mâncat câte o prăjitură. În zonă este și cea mai cunoscută piață din Salonic, piața Kapan (dacă sunteți ca mine, pasionați de piețe). Am mers apoi la Bisericile Sfântul Grigorie Palama și Sfântul Pantelimon (pe asta am văzut-o doar pe dinafară).
Am încheiat seara cu o cină la un mezze bar în zona turistică și cu o nouă plimbare cu barca în larg, unde am văzut un apus absolut superb.
Apus de soare în Salonic:
Ziua 3
Am lăsat Salonicul în urmă (după o vizită la piața Kapan pentru niște de-ale gurii) și am plecat spre Mănăstirea Kato Xenia (la vreo 3 ore de Salonic). Am ajuns aici cu zece minute înainte de închidere și era cât pe ce să ratăm vizita (au pauză la prânz), dar, din fericire, măicuțele ne-au auzit vorbind românește și nu doar că ne-au primit dar ne-au și pus la masă. A fost minunat să mâncăm din mâncarea lor simplă, de post, într-o odaie răcoroasă și liniștită a mănăstirii. La coborâre, ne-am oprit să facem poze într-o livadă de măslini.
Am plecat mai departe spre Nea Makri, unde ne-am cazat la Tiki Beach Studios, cred că cea mai faină cazare din toate. Pentru că era extra-sezon, am primit upgrade gratuit la cameră cu vedere la mare și am putut vedea răsăritul din balcon. Camera a fost impecabilă, cu o chichinetă într-un dulap, dar foarte confortabilă și totul curat și sclipitor. Au și parcarea lor, așa că aici n-a trebuit să ne stresăm cu parcarea.
Am ieșit pe plajă puțin, apoi am luat cina la un restaurant recomandat de proprietarul cazării, iarăși unul dintre restaurantele unde mi-a plăcut enorm mâncarea – Akrogiali. E chiar pe plajă și am mâncat aici cel mai delicios pește pe care l-am mâncat vreodată. Îl găsiți în meniu cu denumirea porgy (sincer nu știu cum se cheamă în română) și l-am mâncat la grătar. Tot ce am comandat aici a fost foarte bun.
Ziua 4
Am făcut puțină plajă dimineața în Nea Makri, apoi am plecat spre Mănăstirea Sfântul Efrem.
Răsăritul în Nea Makri, văzut direct din balconul cazării:
Mănăstirea Sfântul Efrem este absolut superbă ca arhitectură și peisagistică, dacă ajungeți în Nea Makri, neapărat să-i faceți o vizită. Nu o să vedeți în articol prea multe poze de la Biserici și Mănăstiri pentru că la majoritatea nu aveai voie să faci poze înăuntru, la odoare, și unele nu erau așa spectaculoase pe dinafară, dar de la Mănăstirea Sf Efrem chiar vreau să pun mai multe, pentru că mi-a plăcut mult acolo.
După ce am vizitat-o, am plecat spre insula Evia, cu traversare pe pod (nu cu feribotul). Am vizitat Biserica Sf Ioan Rusul din Prokopi și apoi Mănăstirea Sfântul David. Vizavi de Biserica Sf Ioan Rusul, la un grătar stradal, am mâncat cred că cea mai bună frigăruie din Grecia, dar e posibil să fi simțit asta pentru că eram ruptă de foame 😀 Era o frigăruie de porc, stropită din belșug cu un amestec de zeamă de lămâie și ulei de măsline și teribil de sărată.
După Mănăstirea Sfântul David, am plecat spre Loutra Edipsou, ca să ne bălăcim în apele termale publice. Sunt câteva (hai să le zicem) bazine, deși sunt mai degrabă niște gropi cu apă extrem de fierbinte, fix pe malul mării. Nu există taxă de intrare. Au o cabină de schimb, dar noi ne-am schimbat în mașină. Apa are temperaturi diferite în cele trei (sau cam așa) bazine, dar vă puteți răcori oricând intrând în mare.
Am stat foarte puțin aici, apoi am plecat direct spre Atena, unde am ajuns la ora 11 direct la cazare. Am stat la Athens F&K Boutique Apartment, nu foarte aproape de centrul vechi (la 30 min de mers pe jos), dar aproape de o gură de metrou. Am parcat într-o parcare privată de la parterul blocului, 15 EUR/noapte.
Ziua 5
Am plecat spre Patras, unde am vizitat Catedrala Sfântul Andrei și eu m-am plimbat puțin pe faleza pustie.
Apoi ne-am întors spre Atena, ne-am plimbat puțin prin zona veche și am urcat spre Acropole, pe care l-am văzut pe dinafară, de pe delușorul pe care se urca toată lumea și de unde aveai o priveliște foarte faină asupra Acropolisului.
Am mâncat pe undeva prin Plaka (cartierul vechi al Atenei), dar, deși era un restaurant-muzeu interesant (Oraia Ellas), mâncarea n-a fost memorabilă. Însă asta era priveliștea pe care o vedeai dacă urcai sus până la baie (unde aveau mese și la interior):
Am încheiat seara savurând un pahar de vin, muzica unui cântăreț stradal talentat și niște cumpărături la un butic foarte fain (Laetitia, str Andrianou 92) de unde mi-am luat niște cercei superbi cu frunze de măslin și cu măsline, făcuți din bronz de un designer grec, iar prietena mea și-a luat o rochiță mov absolut superbă.
Ziua 6
Prietena mea a plecat pe insula Eghina (bugetați aici și costul feribotului, destul de piperat – 81 EUR mașină + 1 persoană), în timp ce eu am rămas să mă plimb prin Atena. Am bifat obiectivele clasice, cartierele Monastiraki și Plaka și am văzut pe dinafară majoritatea vestigiilor arheologice cunoscute. Am mâncat ceva bun la o tavernă din faimoasa piață a Atenei, Varvakios (am mâncat miel cu cartofi la cuptor, absolut excelente) și m-am oprit la o limonadă îngrozitoare la o destinație destul de kitchoasă dar atrăgătoare pentru copii: Little Kook (str Pittaka), un bistro decorat cu elemente Disney, cu personal îmbrăcat ca în Albă ca Zăpada.
Seara m-am reunit cu prietena mea și am vrut să vizităm Acropola, dar am ajuns prea târziu (ultima intrare e la 19.30 și se închide la ora 20.00). În schimb am văzut un apus superb de pe dealul din fața Acropolei și a fost minunat și doar atât.
Am încheiat cu o cină la o tavernă de souvlaki aleasă aleatoriu și a fost cel mai bun souvlaki mâncat vreodată de mine, cu carnea de pui perfect gătită, suculentă și gustoasă (undeva în cartierul Monastiraki, din păcate nu am reținut numele). Despre mâncare voi avea și niște video-uri pe Instagram/Tik Tok, doar să am timp să le procesez.
Ziua 7
Am plecat spre Edessa și, pe drum, am oprit la o plajă pustie în Agios Konstantinos. Parcă nu ne dădeam duse, știam că ne vom îndepărta de plajă și am vrut să ne luăm rămas bun.
Am ajuns spre seară la Pozar Thermal Baths: ape termale minunate în zona de munte a Greciei. Aici a fost minunat, bazinele sunt mai mari, apa nu e așa fierbinte, există cabine de schimb (se plătește acces 1.5 EUR de persoană) și există și o piscină, pe care nu am testat-o însă. Apa din cascadele cu apă caldă îți vor face un masaj nemaipomenit, iar dacă te-ai încălzit poți sări direct sub cascada rece de lângă.
Noi am prins o vreme cam urâtă, a început să plouă când eram în apă, dar asta nu ne-a stricat experiența, ba dimpotrivă. Însă am cam dârdâit când am ieșit de acolo, ne-am schimbat rapid și am plecat spre cazarea din Edessa: Hagiati House, o casă veche transformată în hotel, foarte cochetă și cu personal prietenos. Seara am mâncat la un restaurant destul de recomandat, dar care ne-a dezamăgit în materie de mâncare (Waterfalls).
Ziua 8
Am vizitat puțin Edessa, în special atracția orașului, cascada Karanos, cea mai mare cascadă din Grecia. Este într-adevăr superbă, o cădere de apă impresionantă și gălăgioasă.
N-am avut timp de o plimbare mai în tihnă în parcul natural din jurul cascadei, am luat-o rapid la pas spre Podul Bizantin și cam asta a fost, la întoarcere am trecut prin zona veche a orașului și apoi am plecat spre România.
Am ajuns înapoi în București la ora 21.00, dupa un drum de 9 ore.
Ce a fost minunat la vacanța asta nu a fost neapărat că am văzut o grămadă de locuri frumoase, ci că am experimentat alături de prietena mea un tip de complicitate între femei care este, în sine, o experiență deosebită. Am râs împreună, am împărțit mâncare, ne-a stat inima în loc amândurora în momente mai palpitante, ne-am cufundat în tăcere când am avut nevoie, am ascultat muzică, ne-am minunat împreună de frumusețe, ne-am completat una pe alta atunci când a fost nevoie (ea mai aventuroasă, eu mai precaută, ea mai timidă, eu mai îndrăzneață, în funcție de circumstanțe), ne-am împărtășit lucruri, am tras una de alta să mergem într-un loc sau altul. A fost absolut superb și aș face-o oricând din nou!
Despre ținutele purtate în Grecia puteți citi un articol aici, iar pe Instagram găsiți multe poze cu hashtagul #girlsroadtripgreece2024, iar dacă vă place ideea de road trip, aici găsiți articolul despre călătoria noastră prin Ungaria, Slovacia, Germania, Austria, iar aici despre un road trip prin țară.
Minunat ! Am citit cu mare placere articolul si m-am imaginat si eu pe traseul vostru in Grecia.