Turist în România: pe urmele castorilor în județul Argeș

Weekendul trecut am fost într-un info trip organizat de Fundația Conservation Carpathia cu scopul de a ne prezenta Centrul de vizitare Casa Castorului și a demonta mituri despre castori adânc înrădăcinate în mentalul oamenilor de pretutindeni, nu doar din România.

Acum câteva luni am tradus o carte despre resălbăticirea naturii și în ea era o povestioară despre cum au reapărut castorii pe un râu din Devon, Anglia, și cât de mult s-au luptat asociațiile de mediu să-i facă pe oameni să-i accepte din nou. Inițial, toți proprietarii de terenuri au făcut plângeri ca animalele să fie îndepărtate, până ce Guvernul a decis să-i prindă pe toți și să-i ducă la zoo. Apoi a venit o furtună și – ghiciți ce – casele care erau de obicei inundate pentru că se aflau în preajma râului, nu s-au mai inundat. Abia atunci au făcut legătura cu apariția castorilor și barajele lor și i-au lăsat în pace.

Din păcate, deși e o poveste adevărată sună mai degrabă a scenariu de film, așa că n-avem cum s-o replicăm în România și, în loc de dezastre naturale, avem o Casă a Castorului, care să-i informeze pe oameni despre binefacerile pe care aceste animale le aduc mediului și să demonteze mituri care s-au perpetuat de-a lungul generațiilor.

5 mituri despre castori

• Castorii mănâncă găini sau alte animale domestice – COMPLET GREȘIT! Castorii sunt vegetarieni și mănâncă doar scoarță de copac și plante.
• Castorii afectează pescuitul – nu consumă pește, iar barajele lor nu afectează culoarele de migrație ale peștilor.
• Barajele lor duc la inundații ale gospodăriilor – DIMPOTRIVĂ, după cum am explicat deja, ei previn inundațiile, chiar dacă mai au loc și excepții, care sunt rezolvate/mediate de autorități. În sudul Munților Făgăraș, în zona de proiect a Fundației Conservation Carpathia, activitatea castorilor este monitorizată de rangerii fundației, care pot să și intervină la nevoie.
• Castorii atacă omul – NICI VORBĂ! – sunt animale timide care ies mai mult noaptea. Dacă se vor întâlni cu oamenii, vor fugi la adăpost.
• Castorii pun în pericol barajele hidrotehnice – zonele în care se află barajele hidrotehnice nu sunt habitate favorabile castorilor, deci nu se vor stabili acolo.

La Casa Castorilor din Rucăr, jud Argeș, o să aflați foarte multe informații interesante despre castori. Copiii vor fi încântați să se joace la instalațiile interactive, dar și noi, adulții, vom avea ce învăța din ele. Iată câteva informații care o să vă surprindă:

• Castorii nu au dinții albi! În ciuda reclamei la pastă de dinți, castorii au dinții cafenii-roșiatici, datorită moleculelor de fier care le fac dinții mai rezistenți.
• Castorul se mai numește și „breb” la noi și a avut o influență atât de mare asupra culturii locale, încât peste 100 localități românești amintesc de ei (sate sau zone care se numesc Breb, Brebu, Piatra Brebilor, Lacul Brebilor etc)
• Castorii sunt monogami, ceea ce înseamnă că trăiesc în familii permanente, se înmulțesc o dată pe an și nasc între unul și trei pui, pe care îi alăptează timp de 6 săptămâni.
• Hrana lor constă în scoarță de salcie, plop și alun. Ei preferă vlăstarii tineri și arborii cu lemn moale, care nu are o valoare economică mare.
• Castorii au trei pleoape, iar a treia e transparentă pentru a-i ajuta să vadă pe sub apă. Intrările în casele lor (construite pe malul apelor) sunt subacvatice.
• Atât timp cât stau în apă, castorii își țin nările și urechile închise. Acestea funcționează ca niște valve care se închid.
• Simțul auditiv și olfactiv sunt bine dezvoltate, în timp ce vederea este slabă (ceea ce-i face vulnerabili în fața prădătorilor, pe timpul zilei, pe uscat).
• Sunt generoși cu alte animale, de ex iarna îi lasă pe șoareci să se adăpostească în casele lor.
• Poți identifica vârsta unui castor după cum stă în apă: adulților li se vede doar capul, pe când castorilor tineri li se văd umerii și puțin din spate, iar puii chiar plutesc deasupra apei.
• Îți pot ține respirația sub apă până la 12 minute.
• Vidrele, nutriile și capibara sunt rude de-ale castorilor.

Beneficiile castorilor asupra ecosistemului

Barajele castorilor aduc foarte multe beneficii ecosistemelor. Noi am vizitat un astfel de baraj și am putut vedea cu ochii noștri cât de complex este. Liviu Ungureanu, specialist în reintroducerea castorilor, ne-a explicat cum construiesc castorii barajele și care este influența acestora asupra mediului înconjurător.

• Castorii (la fel ca zimbrii) sunt specii umbrelă. În preajma habitatelor lor mai trăiesc și alte specii care ar dispărea dacă ar dispărea și castorii.
• Așa cum am putut vedea și pe cursul de apă pe care l-am vizitat noi, barajele castorilor lărgesc albia râurilor, oferind hrană și adăpost mai multor specii de mamifere mici, păsări, pești, insecte și amfibieni.
• Barajele construite de castori extind acumulările de apă și canalele. Când plouă abundent, barajele au rolul de a reduce riscul de inundații, iar când e secetă, aceleași construcții asigură rezerve valoroase de apă.
• Un beneficiu secundar ar putea fi creșterea turismului: așa cum în unele țări (Canada, de exemplu) castorul este un simbol național, și în munții Făgăraș s-ar putea simți o creștere a numărului de turiști dornici să afle mai multe despre castori. Casa Castorului este un astfel de obiectiv: nu doar că veți afla multe informații noi, dar veți găsi acolo și produse naturale, făcute în zonă în cantități mici, sub „umbrela” Roadele Munților.

Revenirea castorilor în România

Pe teritoriul țării noastre, castorii au revenit printr-un proiect derulat de Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură Brașov în perioada 1998 – 2003. Specialiștii au introdus atunci 182 exemplare de castor pe râurile Olt, Mureș și Ialomița.

Fundația Conservation Carpathia continuă să reintroducă specia în sudul munților Făgăraș: prima familie a fost reintrodusă în 2019, urmând ca până în 2025 să fie introduse 90 de exemplare.

În prezent, există legi pentru protejarea castorilor în România, însă noile norme permit anumite intervenții, pentru a menține un echilibru între dezvoltarea populațiilor de castori, natură și om.

Centrul de activități și explorarea naturii Richita

Și pentru că eram în zonă, am vizitat și Centrul de activități și explorarea naturii Richita, înființat de Conservation Carpathia pentru comunitatea locală. Aici au loc tabere pentru copiii din zonă, unde învață despre natură și cum s-o protejeze, în speranța că atunci când vor crește, vor rămâne în comunitate și o vor ajuta să se dezvolte.

Aici am văzut un zimbru în mărime naturală, am mâncat ceva bun și copiii s-au jucat afară în ploaie. E o liniște nemaipomenită aici (nu este semnal la telefon), iar interiorul arată atât de „cozy” (intim, confortabil) încât tare mi-ar fi plăcut să mai rămân acolo o vreme. Vlad chiar m-a întrebat dacă nu poate veni și el în tabără acolo, să învețe cum să fie „ranger”, dar i-am explicat că taberele sunt doar pentru copiii din zonă. Dacă ne mutăm acolo, cine știe?! 😀

Și nu pot încheia fără să vă arăt și proiectul făcut de Vlad pentru școală (în fiecare weekend au ca temă să facă un proiect, fie pe o temă dată, fie pe o temă la alegere – ca să-și exerseze scrisul):

Zona este extrem de ofertantă turistic, noi am mai vizitat-o, nu știu dacă vă amintiți de pățania noastră cu furtuna din munții Iezer, dar vă asigur că aveți ce vedea și, cu siguranță e mai puțin aglomerată decât Valea Prahovei.