|

FILIT 2024: Scriitori în centru cu Mihaela Buruiană, Cosmin Perța și Kapka Kassabova

În a treia zi de FILIT am participat la una dintre edițiile Scriitori în centru, la cortul FILIT din Piața Unirii, unde au participat scriitorul Cosmin Perța (autor de proză, 5 cărți pentru adulți și 3 pentru copii publicate la Polirom) și scriitoarele Mihaela Buruiană (autoarea volumului de proză scurtă Pe cine iubești mai mult?, Nemira, 2023) și Kapka Kassabova (autoarea volumului Frontiera, editura Trei, 2021)și a moderat Raluca Aftene.

Despre prezența la FILIT

Kapka Kassabova: În general, nu știi dacă lumea o să citească ce scrii și faptul că am venit aici la Filit, că m-am întâlnit cu oameni care mi-au citit cărțile a fost încurajator pentru mine. Și deși sunt aici doar de câteva zile, simt ca sunt printre ai mei.

Mihaela Buruiană: Vin la FILIT de mulți ani ca cititoare și traducătoare și anul asta e prima oara când vin ca scriitoare și a fost emoționant pentru mine.

Cosmin Perța: După FILIT ai nevoie de o perioada lungă de recuperare. E un festival intens, divers, cu un mare consum emoțional. Și când se termină toată aceasta doza de bucurie pura pe care festivalul ți-o oferă, simți ca e ceva care lipsește, ceva ce-ti dorești să repeți.

Despre vanitatea și mândria de a fi scriitor

Kapka Kassabova: Cred că cel mai bun leac pentru orice fel de vanitate, nu doar scriitoricească, este să te duci să cunoști oameni diferiți și atunci ți se schimbă punctul de referință. Faptul că am cunoscut oamenii de pe graniță m-a schimbat foarte mult, m-a făcut să devin o persoană mai bună. Când petreci timp cu oameni care au supraviețuit diferitor lucruri, vanitatea îți dispare complet, cum a fost cazul meu, am trăit 3 luni cu păstori la 3000 m altitudine, alături de câini și oi.

Mihaela Buruiană: Am descoperit mândria demiurgică, mândria creatorului atunci când mi-am dat seama că am făcut din nimic o poveste și că mi-a iesit, dar e depășită de oscilația între neîncredere și mândrie.

Cosmin Perța: Cred că toți scriitorii au o doză inerenta de narcisism care poate să fie periculoasă. Narcisismul poate să fie și util, poate să fie folosit creativ și ai nevoie de o mica doză de narcisism controlată pentru a-ți asuma rolul pe care îl ai, pentru a avea încredere în ceea ce faci. Dacă se adaugă și feedback pozitiv de la public e cu atât mai bine, dar baza trebuie sa fie în interior. Dar când îți arogi mai mult de atât, devii ridicol și asta poate să te scoată din joc, să te marginalizeze.

Despre relația lor cu cititul

Kapka Kassabova: Pe parcursul vieții ni se schimbă obiceiurile de lectură și cred că ce citim la un moment dat reflectă persoana care suntem la un moment dat. Am fost un cititor intelectual, căutam inteligența în scrieri, dar în ultimii ani mi s-a schimbat perspectiva și acum caut literatură care să mă facă să mă simt vie.

Mihaela Buruiană: Citesc cu creionul în mână și sunt foarte atentă, mai ales la traducere (defect profesional). Citesc destul de eclectic.

Cosmin Perța: sunt un cititor selectiv. M-am dezvoltat ca un cititor auto-didact. Gustul meu literar s-a format din multe bucăți de puzzle pe care eu le selectam după un anumit criteriu: să-mi satisfacă nevoia de poveste, să mă prindă. Acum am două moduri de cititor: profesional (sunt redactor) și cititor de plăcere, dar e complicat pentru că atunci când ești cititor profesional îți pierzi inocența lecturii de plăcere.

Despre meseria de scriitor

Kapka Kassabova: e aproape imposibil să supraviețuiești ca scriitor în aproape orice limbă. Eu acum trăiesc din scris, dar scriu de 25 de ani și m-am încăpățânat să fac asta, deși uneori n-am avut bani de mâncare. Și în Statele Unite, scriitori trăiesc din predat și scrisul este doar o pasiune.

Cosmin Perța: Pentru ca o piață de carte să funcționeze este nevoie de rulaj, prin urmare nu cred că cifrele sunt dăunătoare, nu exista surplus (se referă la numărul de cărți publicate anual). În Franța apar 6-7000 noi titluri pe an, de autori francezi. La noi apar maxim o sută de cărți noi pe an de autori români. Oferta este cea care creează cererea. Trebuie să ai diversitate și o ofertă cât mai mare pentru a crea alegerea. Trebuie să ai cât mai mulți scriitori pentru ca publicul să aibă de unde alege.

În România scriitorii sunt doar niște oameni care spun povești, nu facem parte dintr-o industrie. Scrisul e doar un hobby, toți scriitorii au 2-3 joburi. O literatură făcută ca hobby are șanse mici să dea capodopere la nivel mondial.

Despre moduri de exprimare ca scriitor

Kapka Kassabova: Cartea asta (Frontiera) nu a început ca o carte, ci ca o lume ciudată în care am intrat. Am pășit în lumea asta a Frontierei fără să știu ce voi găsi acolo și am găsit o comoară. A fost o comoară nu doar pentru poveștile pe care le-am găsit, dar și pentru că m-am regăsit pe mine. Prin cartea asta mi-am găsit o voce a mea.

Mihaela Buruiană: Nevoia mea de creativitate și-a găsit portița în traducere. Mulți ani m-am simțit omul din umbră și abia în anii recenți am făcut trecerea la ficțiune pentru că aveam povești care mă bântuiau si s-au cerut povestite. Toată experiența în traduceri m-a ajutat pentru că eram obișnuită să fiu atentă la cuvinte, la nuanțe. De multe ori se întâmplă lucruri ciudate în viața reală și dacă le pui în ficțiune, nu sunt credibile, deși ficțiunea are apanajul ăsta, de a reda lucruri extraordinare. – a dat exemplul unei povestiri din cartea ei, ficțiune 100%, despre care cineva i-a spus că reproduce întocmai viața cuiva.

Cosmin Perța: Am scris proză când am atins un nivel de maturitate la care să-mi pot asuma asta. Literatura e o unealtă pe care o folosesc pentru a explora realitatea, poate ca un demers antropologic. Un mod de a mă vedea si manifesta în interiorul lumii. Și nu pot să mă folosesc de un singur fel de discurs, așa că experimentez. Poți scrie mai multe genuri.

Despre cursurile de creative writing

Cosmin Perța: poți să înveți să scrii mai bine la un curs de scriere creativă. N-o să-ți dea talent, dar o să te învețe să folosești limbajul la potențial maxim. O să te învețe cum să construiești un text, un personaj, cum funcționează expresivitatea. Un astfel de curs îți dă un set de instrumente care te pot ajuta să fii un scriitor mai bun. Nu te pot învăța cum să fii scriitor. (Cosmin Perța ține cursuri de creative writing.)

Citește și celelalte articole din seria despre FILIT 2024

Serile FILIT #1: Pascal Bruckner

Serile FILIT #2: Zeruya Shalev și Clara Uson

Serile FILIT #3: Abdlurazak Gurnah

Dezbatere: De la carte la film

 

 

Similar Posts

2 Comments

  1. “La noi apar maxim o sută de cărți noi pe an de autori români.” pentru ca majoritatea editurilor trimit la plimbare scriitorii necunoscuti. Unii publica independent daca au curaj si se descurca, altii renunta si priveaza lumea de ceva nou si adaptat vremurilor. Nu toata lumea vrea Eminescu sau Rebreanu. Multi cautam si noutati si ajungem sa citim carti din afara traduse uneori prost. I-am dat copilului meu Ion Creanga si a refuzat sa citeasca. Citeste insa cu placere Jurnalul unui Pusti. Poate pentru ca e mai de actualitate, scrie despre lucruri palpabile pentru el. Cred ca e la fel si cu noi adultii. Cati ne mai regasim in Rebreanu sau Sadoveanu?

    1. Nu e vorba de asta. Editurile nu i-ar trimite la plimbare pe scriitori daca si cititorii i-ar aprecia si i-ar cumpara. Sunt pline site-urile si platformele de social media de comentarii gen ‘eu nu citesc autori romani’. Trebuie mai intai o educare a publicului si abia apoi se va face o investitie in asta. Cartea este si ea un produs (oricat de idealizat o privim) si trebuie sa aduca editurii profit. O carte tradusa vine deja cu o “reputatie”, ca n-a fost publicata degeaba in tara ei de origine si apoi vandute drepturile. Un autor roman, mai ales un debutant necunoscut, e tare greu de vandut.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.