Am fost săptămâna trecută la un eveniment Forbes Kids România, unde, printre alte prezentări, a fost și cea a lui Dan Petre, fondatorul D&D Research, o firmă care se ocupă cu (și citez de pe site-ul lor) „analiza comportamentelor sociale și aplicațiile psihologiei în sfera de business”. Dan Petre a prezentat rezultatele unui studiu foarte interesant despre Generația Alpha (copiii noștri), din care vă redau mai jos câteva idei pe care mi le-am notat la conferință.
A început prin a vorbi, mai întâi, despre părinți și despre principalele lor griji. Preocuparea pentru situația economică este pe primele două locuri în topul lucrurilor pentru care se îngrijorează părinții și pe locul al treilea vine grija pentru viitorul copiilor lor, împărțită în două direcții: acces la educația de calitate și accesul la oportunități și perspective pentru ei în țară, ca să nu mai fie nevoiți să plece în afară
În București se trăiește într-o bulă, în țară, în special în mediul rural, situația e mult mai dificilă în ceea ce privește accesul la oportunități.
Dan Petre a continua cu rezultatele studiilor sociologice legat de copiii născuți în generația Alpha, generația care nu s-a terminat de născut, sociologii spun că 2025 este pragul de sus al acestei generații. Ei se intersectează și cu generația Z, pentru că generațiile nu se închid niciodată pe fix, mereu există o zonă de interacțiune între generații.
Din punct de vedere psihologic, o combinație între volumul mare de informație la care sunt expuși și un grad ridicat de confuzie duce la un control redus si un potențial ridicat de emotivitate si de agresivitate. De asemenea, au un grad mai ridicat de fragilitate psihologică – generația asta are un grad mai ridicat prin comparație cu celelalte generații și în special cu generația X.
Au un grad mai scăzut de wellbeing (=stare de bine), incidență mai mare de depresie, datorată diferențelor mari între așteptări, de regulă construite de social media, și realitățile din societatea românească. De exemplu, la nivelul UE, unul din trei tineri europeni are simptome de depresie.
Au un grad foarte ridicat de entitlement (=misecuvenism), de asemenea din cauza diferenței foarte mari dintre așteptările setate de social media și realitățile din viețile lor și din societate și din sistemul de învățământ.
Din punct de vedere social sunt deja de la o vârstă fragedă dezamăgiți de societatea românească și în special de școală, deci un nivel destul de mare de dezamăgire și nemulțumire vizavi de școală, și din nou apare diferența între tipul de cunoaștere și de interacțiune pe care îl văd pe platforme (în special Youtube, folosit pentru learning) și ceea ce li se întâmplă la școală, în principal în sistemul de stat. Se raportează puternic la comportamente și valori sociale de tip vestic, în principal SUA și UE, tot din social media.
Sunt susținuți mult mai mult timp de către părinți (gen Z), locuiesc cu părinții cât pot de mult și au tendința de a se căsători cât mai târziu și de a face copii cât mai târziu. Preferă într-o mai mare măsură soluții rapide pentru a reuși în viață, decât soluțiile clasice. De exemplu, dorința de a deveni influenceri, visul de a face o aplicație pe care s-o vândă cu 1 miliard de dolari, lucruri care să le dea un succes rapid.
Sunt foarte afectați de pandemie, este una dintre zonele cel mai puțin cercetate în sociologia românească, și nu avem suficiente informații. Și psihologic, și din cauza expunerii la ecrane și a faptului că n-au socializat destul de mult într-o perioadă critică pentru dezvoltarea socializării și integrarea în grupuri.
În plus, au fost expuși la un nivel foarte ridicat de teamă și multă incertitudine și confuzie.
Au o intenție ridicată de a pleca din țară, inclusiv la vârste mici. Le este mult mai ușor să plece din țară pentru că există comunități românești în țările europene, care sunt foarte bine dezvoltate și deja ruta pentru emigrare este cunoscută.
Sunt mult mai preocupați de adoptarea rapidă a tehnologiei, sunt foarte deschiși la AI; nu au componenta etică de teamă, nu înțeleg care ar putea fi consecințele negative ale adoptării tehnologiei fără teamă.
Sunt foarte deschiși la modele culturale globale (jocuri, trenduri pe TikTok, branduri), preiau foarte ușor valori și comportamente, nu au filtru. Filtrul lor etic și de consecințe nu este încă dezvoltat. Sunt foarte conectați la culturi internaționale, în plus față de cele deja menționate, mai sunt și cele din Coreea de Sud și Japonia.
Au un comportament de consum – nu mai merg online, ci trăiesc online. Ăsta e principiul lor de viață, consum intensiv de ecrane și sunt foarte puțin protejați în mediul online la comportament de tip bullying, pentru că părinții nu mai sunt conectați la tehnologie, sunt depășiți (chiar dacă declară că nu sunt depășiți).
Se adună foarte mult în triburi, definite de pasiuni și de mode.
Sunt mult mai puțin preocupați sau au o relație specială cu bunurile, posesiile. Sunt mai preocupați de experiențe, decât de posesii, mai ales astea mari (automobil, casă, proprietăți). Mult mai interesați de produse de lux pe care le văd ca indicatori de status (inclusiv la vârste foarte mici). Și au o relație mai sensibilă cu conceptul de autoritate și reprezentanți ai autorității – sunt cumva mai rebeli decât alte generații, nu neapărat prin comportamente, cât prin atitudine.
Sunt foarte sensibili la brandurile care se implică social sau reprezintă cauze care sunt relevante pentru ei, de orice fel ar fi acestea, dar în principal în zona de mediu.
__
Cum vi se par rezultatele studiului? Sunt ele relevante? Ați remarcat și la copiii voștri aceste comportamente?
Foto: Forbes Kids