Principiul eco în alimentaţie

A fi eco în alimentaţie nu înseamnă neapărat să mănânci produse de cultură organică ci şi să ai grijă să nu iroseşti mâncarea, să nu cumperi mai mult decât poţi mânca şi să nu arunci mâncare în neştire.

Eu mă strădui pe cât posibil să fac asta, astfel că alimentele negătite îşi găsesc mereu loc într-un nou fel de mâncare, însă uneori (foarte rar) mai arunc şi mâncare gătită. Deşi, pe vremuri, din sărăcie, unele mame sau bunici mai făceau din ciorbă tocană şi din tocană ciorbă, acum nu recomand absolut deloc asta. Mai bine vă drămuiţi ingredientele ca să iasă mai puţină mâncare, decât să aruncaţi. Ieri a fost, de exemplu, o zi în care am servit la micul dejun, un fel de bufet cu diverse de prin frigider: omletă ţărănească cu legume, bucăţele de ardei gras umplute cu brânză tartinabilă, compoziţie de bruschette cu roşii, usturoi şi busuioc, salată verde cu ridichi, brânză telemea rasă şi măsline. Dintr-un foc am eliminat alimente de prin frigider şi am şi servit o masă variată, cu câte puţin din fiecare.

Pornind de la postarea Mihaelei despre câtă mâncare aruncă (şi să nu aveţi impresia că e chiar atât de multă, ea şi dacă aruncă un ou, zice că aruncă ouă), m-am gândit să vă dau câteva idei despre ce puteţi face cu “resturile” de mâncare din frigider. Am pus cuvântul “resturi” în ghilimele pentru că nu e exact cum aş fi vrut eu să sune pentru că rest e şi o bucată de brânză, şi doi cartofi şi un morcov şi o bucată de friptură. Ar fi fost bine să avem şi în limba română un cuvânt ca leftovers din engleză care înseamnă “alimente rămase”. Eu vă dau doar câteva idei şi vă rog să veniţi şi voi cu idei s-o sprijinim pe Mihaela (şi pe toţi ceilalţi cititori care fac asta) să arunce mai puţin 🙂

În primul rând, când vine vorba de refolosirea resturilor, cel mai important principiu este SOS, adică sandviş/omletă/salată. Din resturi de friptură, de legume, de mezeluri, de brânzeturi puteţi face delicioase salate, omlete şi sandvişuri. Preferata mea este omleta (aşa-zis) ţărănească în care eu pun ceapă, ardei gras, roşii şi cubuleţe de mezeluri, evident ouă şi apoi o încununez cu puţină brânză rasă. Urmează la rând salata de pui (dacă faceţi maioneza în casă mai consumaţi şi două ouă)  şi salatele verzi (diverse tipuri) cu bucăţele de carne şi brânzeturi (aici e mult loc de întors, practic puteţi face orice combinaţii doriţi).  Varianta de salată cu maioneză se poate face cu orice tip de carne şi cu chifteluţe şi eu am mai încercat o dată şi cu chipsuri şi a fost magnifică. Omletele merg puse şi între două felii de pâine şi luate la serviciu în pacheţelul de prânz şi la fel şi salatele. Idei de sandvişuri sau mic-dejunuri din resturi mai găsiţi şi la Adi Hădean pe blog, browseriţi pe acolo, are mai multe sugestii.

Tot pe principiul SOS, dar ca variaţie, puteţi încerca quiche-urile. Sunt nişte tarte cu baza din patee brisee (un aluat din unt, făina, apă, uşor de făcut – dar se găseşte aluat patee brisee şi de cumpărat şi e foarte bun) umplute cu un amestec de ouă bătute cu smântână grasă şi cu diverse alte ingrediente (mezeluri, legume, brânzeturi). Dacă ţineţi în frigider un pachet de patee brisee puteţi oricând să faceţi un quiche hrănitor pentru micul dejun sau o tartă cu fructe din fructele care uneori se adună în frigider. Aluatul acesta este atât de versatil că e delicios şi cu umplutură dulce şi cu umplutură sărată.

Din categoria aluaturi vă sfătuiesc să aveţi în congelator şi aluat de foietaj – puteţi face pateuri cu brânză, cu ciuperci, cu carne tocată, cu legume, crenvurşti/cârnaţi în foietaj şi câte şi mai câte. Eu am făcut recent aceste delicioase plăcinţele cu carne tocată şi morcovi şi baghetuţele crocante cu şuncă şi caşcaval. Prindeţi plăcinţelele cu scobitori şi nu se vor mai deschide la copt – eu le-am servit cu garnitură de cartofi natur şi cu dulceaţă de ardei iute.

Următoarele pe listă ar fi clătitele (făină, ouă, lapte), fie cu pui şi ciuperci (mi s-a întâmplat să rămân cu câteva ciuperci în frigider şi să nu ştiu ce să fac cu ele pentru că nu erau suficiente pentru o masă), fie cu ficăţei, fie cu o mulţime de alte umpluturi, după gust.

Dacă vreţi să rămâneţi într-o zonă mai “românească” puteţi încerca bulzul, cu carne prăjită sau la cuptor, cu cârnaţi, cu mezeluri şi obligatoriu cu mămăligă, ouă, brânză şi chiar smântână.

Peştele – la cuptor sau prăjit merge mărunţit în sandvişuri. Conservele de hering sau de sardine se pot pasa cu ceapă şi măsline şi cu pasta rezultată se umplu baghete de pâine scobite, apoi se taie felii. Conservele de ton merg foarte bine la salate, cu salată verde, ouă fierte,  porumb din conservă, ceapă şi măsline. Peştele afumat merge în nenumărate combinaţii – somonul e cel mai uşor de folosit, deşi nu cred că îi rămâne cuiva somon afumat aiurea prin frigider :-D, dar dacă se întâmplă fie îl băgaţi în nişte paste cu somon şi sos rapid din brânză tartinabilă, fie îl combinaţi cu brânză tartinabilă şi castraveţi în nişte sandvişuri.  Din macrou afumat puteţi încerca aşa ceva.

Legumele merg în foarte multe combinaţii, dar dacă aveţi cartofi, ciuperci, morcovi, vinete, ardei, amestecuri de legume congelate, le puteţi transforma într-un delicios ghiveci, în caponata siciliană sau în ratatouille – toate sunt reţete încercate de mine cu succes.

Fructele – citricele merg stoarse pentru suc şi coaja o puteţi confia sau pune la borcan cu zahăr pentru reţete ulterioare (bine spălată şi opărită). Merele/perele merg la tarte, e suficient un aluat patee brisee şi gata tarta. Fructele de vară, cireşele, căpşunile, vişinele, prunele, strugurii merg la prăjituri cu blat de pandişpan şi fructe prin ele sau, dacă aveţi cantităţi mari, puteţi face compoturi şi dulceţuri.

Dar nu trebuie să rămâneţi doar în zona mâncărurilor de bază, cu multe din ingredientele care îşi fac veacul prin frigider puteţi încropi şi dulciuri. Cel mai des eu fac chec când am multe ouă (poate primiţi de la ţară, de exemplu, şi nu aveţi ce face cu ele) – simplu, cu portocale sau cu banane (de câte ori nu aţi aruncat banane pentru că se făceau maro de pe o zi pe alta?), brioşe (când am unt, ouă şi diverse alte ingrediente – dulceaţă, fructe, nuci, brânză dulce de vacă) şi cheesecake (când am biscuiţi, unt, ciocolată, brânză, ouă, dulceaţă/gem). Cel din poza de mai jos e ultimul cheesecake încercat, cu un strat gros de biscuiţi şi fursecuri sfărâmate şi amestecate cu unt topit, apoi un strat gros de brânză dulce de vaci, mascarpone şi ouă şi apoi un strat gros de dulceaţă de coacăze făcută de mama şi îngroşată cu gelatină. Nu vă spun cât de bun a fost! Şi pentru că mi-au rămas biscuiţi zdrobiţi am făcut şi o tartă cu mere pe care Eliza a devorat-o (baza la fel ca la cheesecake, apoi mere rase şi călite şi un grilaj din nişte resturi de patee brisee)

Din diverse tipuri de brânză sărată (caşcaval, feta, caş, telemea, brânză de burduf etc) puteţi face sărăţele la care mai intră şi ouă, unt sau margarină şi, dacă mai adăugaţi şi câteva linguri de smântână, ies şi mai fragede. Brânzeturile dulci (brânza dulce de vacă, brânza tartinabilă, urda) merg frecate cu ceapă, puţin unt şi mărar pentru a umple chifle, bărcuţe de ardei sau roşii sau chiar întinse pe felii de pâine proaspătă.

Altă metodă de a economisi este congelarea: de exemplu dacă mi se adună prea mult zarvazat (morcovi, ţelină, păstârnac, verdeaţă) le mărunţesc şi le pun în punguţe la congelator şi la ciorba următoare le folosesc pe acelea în loc să cumpăr altele proaspete. Dacă se întâmplă să cumpăr o taviţă de pulpe şi sunt prea multe, mai degrabă congelez una singură decât să-mi rămână pe farfurie. Congelarea unor bucăţi mici de carne (câte o pulpă, o bucăţică de piept de pui, un ficăţel) vă ajută să economisiţi timp şi efort când e vorba să încropiţi repede o porţie de mâncare pentru copil. Congelez şi mezeluri, dacă, de exemplu, cumpăr un baton mai mare de şuncă, tai jumătate şi las o parte în frigider şi o parte o pun în congelator şi o folosesc după aceea la paste cu şuncă şi ciuperci, la omlete sau la baghetele de mai sus din aluat de foetaj.

Acum e rândul vostru, voi cum procedaţi cu resturile şi cum v-aţi organizat astfel încât să nu mai aruncaţi mâncarea?