În afară de zacusca delicioasă de care v-am vorbit acum câteva zile, mama mai face şi nişte plăcinte cu brânză tare bune, mai ales când ingredientele sunt produse direct în bătătura ţăranului, de la făină şi până la brânză şi ouă. Când am fost la ţară în concediu, mama ne-a pregătit aceste plăcinte care sunt uşor de executat, mai ales datorită aluatului din puţine ingrediente. Spre deosebire de poalele-n brâu, plăcintele “traista ciobanului” nu sunt făcute cu aluat de cozonac, ci cu aluat de post.
Ingrediente: făină, apă călduţă, drojdie suficientă pentru cantitatea de făină, sare, ulei (cam două linguri), brânză de vaci, ouă, zahăr, zahăr vanilat sau esenţă de vanilie. Ca o regulă, cantitatea de apă trebuie să fie jumătate din cantitatea de făină – de exemplu, la 4 căni de făină, pui două căni de apă şi mereu treptat, până se leagă aluatul. În funcţie de capacitatea de înglobare a făinii, poate intra mai multă sau mai puţină apă.
Pentru aluat: Făina se amestecă bine, bine de tot cu un praf de sare şi două-trei linguri de zahăr. Drojdia se dizolvă în apă călduţă (luaţi din cantitatea iniţială, nu adăugaţi suplimentar) şi se amestecă cu făina. Mare grijă să amestecaţi la început făina foarte bine cu sarea pentru ca drojdia să nu ajungă în contact cu sarea. Se adaugă uleiul, apoi apă puţin câte puţin şi se frământă un aluat elastic care nu se lipeşte de mâini. Se lasă la crescut.
Pentru compoziţie: brânza de vaci se amestecă cu zahărul, ouăle şi esenţa de vanilie. Se pun ouă “din ochi” pentru ca amestecul să fie bine legat. E posibil să aveţi o brânză mai apoasă şi atunci e nevoie doar de un ou, sau s-ar putea să aveţi o brânză mai scoaptă (uscată) şi atunci aveţi nevoie de mai multe ouă.
După ce a crescut aluatul, se formează plăcintele. Pentru că e mai simplu să vedeţi, decât să citiţi, am făcut un mic filmuleţ cu mama la lucru:
Plăcintele se pun în tavă pe hârtie de copt şi se ung cu ou bătut. Se presară cu zahăr şi se dau la cuptor la foc mediu până se rumenesc bine.
După ce se scot din cuptor, se pensulează cât sunt fierbinţi cu un sirop făcut din apă cu zahăr. Sunt delicioase calde şi la fel de delicioase şi a doua zi dimineaţa la un pahar cu lapte.
Ah, arata grozav cred ca am sa incerc reteta asta, mai mult pentru mine decat pentru cel mic, dar poate o sa-i placa si lui desi nu-i mare amator de produse ce contin branza.
Eliza, spre surprinderea mea, a mancat, desi ea nu se atinge de branza decat poate daca e invelita in ciocolata 😀 Insa a mancat doar jumatate dintr-o placinta, erau prea mari pentru ea.
Sunt delicioase placintele astea, de fiecare data cand mergem la tara avem parte de ele. Mereu imi spun ca voi incerca si eu dar de fiecare data raman la clasica placinta cu foi de la oras 🙁 . Oricum, acolo la tara parca toate au alt gust, iar cantitatile sunt ca pentru o armata de oameni .
Minunate! 😀 Trebuie sa fac si eu acum ca am inteles cum se impacheteaza. 🙂 Branza de vaci a fost branza dulce, nu?
Pup
Da, branza dulce de vaci. Daca nu ai de unde cumpara de la tara, ia din hipermarket branza de vaci Napolact (la punga), este cea mai buna branza.
Inca o intrebare, din cantitatile voastre au iesit cele 9 bucati care se vad in poza sau mai multe?
Diana, eu am dat cantitatile orientativ ca sa se stie cum se pune lichid versus faina. Mama a pus mult mai multa faina si au iesit doua tavi mari (aprox 19 sau 20 de placinte)
Si eu vreau sa incerc, dar nu am branza de vaci aici. Inca nu stiu exact ce sa iau in loc …
Ramona, in ce tara esti? Ca sa stiu cam ce ai putea gasi pe acolo.
Ah ce bunatate,imi lasa gura apa! Am fost in tara in vara si n-am mancat una,n-am gasit de data asta,nu stiu ce s-a intamplat,ca mereu erau primele pe lista. Musa sa-mi fac ceva asemanator zilele astea mai reci de toamna.
Desi branza de aici nu e atat de uscata,da’ merge si cu branza asta mai moale.
Eu le mai fac si cu faina integrala sau durum,sau cel putin jumate-jumate,ca m-am invatat cu faina asta,o pun la toate prajiturile 🙂
[…] sigură că am şi urdă şi mă gândeam să mai cumpăr nişte brânză de vaci, să fac nişte traista ciobanului, dar până la urmă am decis să fac plăcinte doar cu brânză sărată, în amintirea unor […]