Această postare a fost scrisă de Otilia Mantelers, mamă a trei copii şi trainer pe Playful Parenting şi Rivalitate între fraţi. Îi mulţumesc mult că a acceptat invitaţia mea de a ne povesti câte ceva despre Playful Parenting. Pe Otilia o puteţi urmări pe blogul ei, Joc şi Emoţii.
Despre Playful Parenting
Of, încă un stil de parenting? Există atât de multe deja! Dar credeţi-mă pe cuvânt, aceasta este una de care vă veţi îndrăgosti imediat şi care va schimba relaţia pe care o aveţi cu copilul vostru.
Eu sunt Otilia, mamă a trei copii extraordinari şi trainer de Playful Parenting. Şi vreau să vă povestesc despre ce înseamnă această filosofie, ce înseamnă să fii părinte jucăuş, aşa cum traiesc eu în relaţia cu cei trei copii ai mei.
Playful Parenting este un fel minunat de a fi împreună cu copilul tău. Înseamnă să părăseşti lumea de griji a adulţilor şi să intri în cea a copilului, în condiţiile puse de el. O lume în care toate regulile universului sunt răsturnate cu fundu-n sus.
O lume în care emoţiile au un nume, o formă şi se exprimă prin joc. Şi intrăm în lumea copilului pentru a ne (re)apropia de el, pentru a-l face să se simta apreciat şi iubit. Şi cel mai puternic din lume!
Când copilul e fericit, Playful Parenting înseamnă să te joci cu copilul tău pentru a vă simţi bine. Înseamnă să te joci de-a v-aţi ascunselea, de-a baba oarba, de-a prinselea, să te lupţi cu pernele şi tot ce ne face să ne simţim fericiţi împreună.
Însă când copilul este trist, sau se simte izolat şi neputincios, Playful Parenting are o parte mai serioasă şi complexă: aceea de a scoate copilul din “turnul izolarii”, de a ne reconecta cu el şi de a-l face să se simtă iar important şi iubit.
Exemplu #1 playful parenting
Spre exemplu, când copilul nostru vine de la vaccin, se simte neputincios, că nu a putut să oprească asistenta care îi făcea injecţia. Pentru a-l face iar să se simtă puternic, ne jucam cu el de-a…doctorul! Dar de data asta nu mai este el pacientul, ci noi! Iar el este doctorul, desigur, care vine cu ditamai seringa şi trebuie să ne facă vaccinul ăla afurisit. Iar noi ne dăm de ceasul morţii şi ne tăvălim pe jos de frică să nu ne facă injecţia, în timp ce copilul se prăpădeşte de râs.
Pentru că râsul, mecanismul acesta uimitor cu care ne-am născut, are funcţia atât de importantă de eliberare a stresului emotional. Prin jocul acesta de reversare de rol şi prin râs, copilul nostru şi-a procesat teama şi neputinţa pe care le-a resimţit în momentul vaccinului şi le-a dat un loc în căpşorul lui. Şi a înţeles de ce trebuie să facă vaccin.
Playful Parenting poate fi făcut oriunde şi oricând. Mai ales în situaţiile sociale mai puţin plăcute, când stăm la rând în supermarket, sau când stăm în trafic.
Exemplu #2 playful parenting
Odată, stând în trafic, copiii mei din spate au început să ţipe că nu le place că nu merge maşina cu viteză. Explicaţiile mele că nu merg celelalte maşini din faţă nu au contat în acel moment, aşa că am făcut un joc în care eu eram radioul şi ei trebuiau să mă apese pe butoane.
În functie de ce buton apăsau, eu ziceam ştirile zilei, făceam reclamă, cântam un cântec, sau spuneam povestea de seară de la Itsy Bitsy. În topul preferinţelor au fost reclamele, desigur, pe care le încurcam una cu alta. “Veniţi să luaţi ultimul tip de bey-blade pe care îl veţi putea plimba cu zgarda pisicuţei luli-luli”. Timp de jumătate de oră au râs de s-au prăpădit. Şi i-am mulţumit lui Larry Cohen că a promovat o astfel de filosofie, care a ajuns să fie instrumentul nr 1 la care apelez când îmi este greu.
Playful Parenting poate fi făcut de oricine. Mulţi părinţi îmi spun: “dar mă simt ciudat când mă prostesc aşa, eu nu mă pot juca aşa cum zici tu”. Eu am trecut prin faza asta şi tocmai pentru ca o înţeleg, ştiu că aptitudinea de părinte jucăuş o avem cu toţii în noi si ne-o putem descoperi. E cel mai frumos cadou pe care îl putem oferi copiiilor noştri, toate într-un pachet: joacă + râs + apropiere + iubire!!
Larry Cohen, autorul cărţii Playful Parenting/Reţete de jocuri este un om special, pe care am avut norocul sa-l cunosc îndeaproape. Este un om frumos, vesel, care îţi dă sentimentul ca eşti părintele cel mai minunat din lume. Mă emoţionez de fiecare dată când vorbesc cu el şi când îl aud cum vorbeşte despre copii.
Dacă vreţi şi voi să-l cunoaşteţi, veniţi pe 16 martie la Hotel Sheraton unde va vorbi despre Playful Parenting şi despre alte instrumente minunate pe care le putem folosi în relaţia cu copiii noştri. Detalii aici.
Cover Photo by Sandy Millar on Unsplash
Nu am crezut ca este nevoie ca cineva sa ne spuna sa ne jucam cu puii nostri. Am avut impresia ca toti parintii se joaca cu cei mici. Se pare ,din pacate, ca nu este asa. Jucati-va si retraiti alaturi de cei mici bucuria adevarata pentru ca merita din plin!
Draga Catrinel, eu cred ca toti parintii se joaca cu puii lor. Exista insa un anumit tip de joc care ii ajuta pe copii sa depaseasca niste momente mai dificile, cum ar fi teama de monstri, de intuneric, de albine etc. Sau cand copiii sunt tachinati la locul de joaca, sau certati de educatoare. In astfel de momente copiii nostri se simt neputinciosi. Exista insa jocuri pe care noi le putem face cu ei, astfel incat copiii sa se simta iar puternici si increzatori. Asta este partea mai complexa din playful Parenting.
Laura, multumesc pentru ocazia pe care mi-ai dat-o de a posta pe blogul tau minunat!
si eu iti multumesc, laura, pentru ca asa am descoperit blogul Otiliei, printre altele 🙂
eu sunt mare fan Playful Parenting, cartea (si acest curent, de altfel) e intr-adevar o resursa extraordinara, mi s-a lipit de suflet inca de la primele randuri!!
Multumesc, mami de huni. Si eu am simtit acelasi lucru cand am citit Playful parenting, ca nu exista ceva mai frumos si mai plin de iubire ce poti oferi copilului.
Wow, ce mult ma bucur ca am gasit acest articol. Imi place nespus de mult sa ma joc cu baietelul meu, lucru care ne face, cred ca pe amandoi, sa ne simtim puternici, increzatori dar cel mai important foarte fericiti. Cred ca fiecare parinte se joaca cu puiul sau, dar sunt putini care isi lasa grijile si gandurile de oameni mari deoparte si se transforma in partenerii perfecti de joaca. Ar fi ideal daca am invata sa zimbim mai mult alaturi de minunile noastre mici.
Uite, Dana, asta am uitat sa spun despre Playful Parenting, ceea ce ai spus tu: ca si pe noi parintii ne face foarte fericiti. Si ne face sa ne simtim mandri ca suntem parinti asa de faini.
[…] de playful parenting (despre care Otilia ne-a mai vorbit aici) se referă la jocurile de rol, jocurile cu păpuşile, nu la jocurile de masă (gen […]