Repicarea răsadurilor şi alte lucrări de primăvară în grădină

Vă mai amintiţi ghidul grădinarului începător despre obţinerea răsadurilor? Ei bine, e timpul pentru câteva noutăţi despre repicarea răsadurilor şi pregătirea lor de plantarea afară, în grădină.

A trecut mai bine de o lună de la însămânţare şi între timp răsadurile au crescut, unele mai mult, altele mai puţin, în funcţie de soi căci fiecare are un specific de germinare şi crestere. Dintre legume, de exemplu, roşiile sunt printre cele mai harnice, ele germinând în cca 7 zile, pe când  ardeii si vinetele mai “puturoase” căci le trebuie cca 20 zile.

Roşiile mele au acum 25 de cm şi sper ca în aprilie vremea să-mi permită să le mut afară, în grădină.

Daca aţi pus din greşeală sau prea multă dărnicie mai mult de 2-3 seminţe în pahar, e timpul să faceţi repicarea răsadurilor. Repicarea presupune transplantarea plăntuţelor în alte pahare (1buc per pahar) astfel încât să se poată dezvolta mai bine. Este o operaţiune delicată având în vedere că plantele sunt fragile atât la tulpină cât şi la rădăcini. Pentru succesul ei se recomandă ca paharele să fie udate din abundenţă astfel încât pământul să fie noroios. Apucaţi planta cu 2 degete fără să o apăsaţi şi trageţi răsadul în sus. O metodă alternativă ar fi înfigerea unui pix fără pastă la baza plantei şi ridicarea ei cu pământ cu tot.

Răsadul se va muta într-un pahar pregătit cu pământ aşa cum am explicat în articolul anterior.

Dacă doriţi să faceţi însămânţări în martie nu este deloc târziu, însa vă recomand să alegeţi o zi din faza de creştere a Lunii (via Google); acum suntem în cea de descreştere.

Deşi a fost o iarnă grea, primăvara cu siguranţă a sosit, păsările cântă vesele iar în grădină zăpada se topeşte rapid, aşa încât curând firicelele verzi de ceapă şi usturoi, plantate în toamnă se vor face văzute.

Celor care au teren/curte sau care sunt dornici să folosească grădina din jurul blocului, le recomand să pună arpagic şi usturoi imediat cum pământul se usucă şi e bun de săpat.

Alte lucrări ce pot fi demarate ulterior (martie-aprilie), după pregătirea terenului, sunt:

 Flori:

–          Plantare rizomi dalii despărţiţi, la distanţe de cca 20 cm

–          Plantare bulboase (lalele, narcise, zambile, ghiocei, etc)

–          Însămânţare alte flori, conform instrucţiunilor de pe plicuri.

 Legume:

–          Seminţele de morcov ţinute câteva zile în apă se amestecă cu nisip şi se pun într-o linie dreaptă în gradină. Dupa ce plantele răsar în pământ, trebuie făcută o rărire a acestora, astfel încât să rămână o distanţa de 3 cm între ele

–          însămânţare mazăre pe rânduri apropiate la cca 5 cm: un bob la 3 cm

–          ridichi, le recomand pe cele lunguieţe

–          spanac

–          salată (necesită rărire)

–          dovlecei pe rânduri la distanţă de 1 m între rânduri şi cca 5 cm între seminţe (o buc)

–          fasole (sfârşit de aprilie sau chiar mai)

Pentru cititorii care deţin terenuri sau grădini mari, inserez mai jos un tabel cu relaţiile de prietenie (+), respingere (-) sau indiferenţă (0) dintre legume. Este util atunci când dorim să facem planul gradinii, căci orice lucrare practică se face după un plan, nu?

Articol scris de Liviana Belciug.