…aş spune specific românească, dar parcă mi-e teamă să generalizez.
O agenţie care mă roagă să scriu un articol. Îl scriu cu drag pentru că subiectul era unul interesant. Mi-au promis o “răsplată” pe care n-am mai primit-o nici în ziua de azi. Nu contează ce era şi nici nu-mă păsa de ea, însă faptul în sine e incalificabil pentru o agenţie de PR care se respectă. Cu siguranţă nu voi mai lucra cu ei a doua oară.
Un magazin online din care îmi doream foarte mult să cumpăr ceva. Un magazin de pantofi pentru copii. I-am descoperit printr-un newsletter de la Baby Expo. Le-am dat mail să îi întreb dacă vor avea anumite modele şi mărimi la târg. Au zis că da. Ajung acolo, evident că nu, mai şi cărasem copilul până acolo special pentru ei. Mă duc să comand online. Când să bag produsul în coşul virtual, la toate modelele mărimea aia nu exista. O iau de la capăt şi dau filtrare după mărimea respectivă şi îmi apar toate modelele. Ce să mai înţeleg? Le dau mail la care nu primesc răspuns niciodată. Customer orientation? Zero. Poate. Păcat, pantofii ăia erau superbi şi i-aş fi cumpărat cu ochii închişi. I-am luat Elizei pantofi din Deichmann până la urmă.
La maratonul de citit de anul trecut de pe Activităţi Copii, două edituri îmi promit că-mi dau cărţi premiu pentru participanţii care nu se calificaseră pe poziţiile 1, 2 şi 3, nişte premii de consolare, să spunem. Schimbăm mailuri, stabilim să ne vedem să le ridic eu (deşi de bun simţ era să le expedieze ei, dar asta e altă poveste) şi, deodată, nu mai răspunde nimeni la mail. Veţi spune că nu erau obligaţi s-o facă. Evident, că doar nu le-am forţat mâna. Dar nu spune că dai şi apoi ignoră-mi mailurile, că m-am făcut şi eu de râs la rândul meu faţă de oamenii cărora am zis că o să le dau premii. Nesimţire? Cu siguranţă.
Un magazin care organizează un eveniment în plină iarnă şi ne ţine în frig pentru că (probabil, bănuiesc, pentru că nu am întrebat) fac economie la curent, din moment ce nu au băgat în priză radiatoarele existente în încăpere. Justificarea frigului din încăpere: nu au găsit lemne să pornească centrala. Păi, nene, curent electric era, slavă Domnului!
Mă tot gândesc de când am luat aceste (hai să le zicem aşa deşi poate nu sunt) “ţepe” dacă să povestesc cu detalii despre ce e vorba sau nu şi să dau nume, şi să-i înfierez online. Mai citesc încă o data articolul acesta şi iar mă gândesc. Voi ce-aţi face în locul meu? Aţi da nume? Aţi vrea să le ştiţi?
buna…eu una as vrea sa stiu de cine si de ce sa ma feresc pe net, si nu numai. din fericire, nu prea am avut momente ca ale tale, si am avut noroc la capitolul asta….dar nici nu m-am aflat in tabara teparilor , caci nu mi se pare corect. stiu ce greu se castiga niste bani, stiu ce inseamna sa muncesti pe nasturi ca sa zic asa…deci DA , m-ar interesa teparii de genul celor din magazine, net, ziare si lista poate continua. pot sa te acuze de ceva? nu cred…de denigrare? fiecare cu parerea lui (buna sa proasta)….dar pe alta parte , daca dai nume, sigur vor sari ( ma rog daca vor citii ce-ai scris) unii care vor spune ca ei sunt multumiti de x-ulescu…..
eu le-as spune numele:) daca esti neserios, trebuie sa suporti consecintele. in plus, nici nu cred ca le pasa prea tare. daca le-ar fi pasat, n-ar fi ajuns in aceasta situatie. multi dau “tzeapa” in tara asta si n-au nici o jena, stiu ca nu li se va intampla ceva…
laura, eu nu zic “taci si-nghite”, nu era asta pointul meu. am vrut sa fie un indemn la solutionare pasnica first. sigur ca, daca asta nu merge si oamenii sunt tzepari, ar trebui sa-si asume faptul ca numele dumnealor si companiile pe care le reprezinta vor avea de gestionat niscaiva bad PR. asa ca, by all means, do share daca ai incercat everything else si nu a functionat.
Multumesc, Cookie! Am incercat desigur, varianta cu mailurile prietenoase mai intai si niciun raspuns. Articolul acesta e al doilea pas, ca sa zicem asa 🙂
[…] mai scris despre asta (si le multumesc) Marius, Laura, Daniel, Nico si Manu si va invit si pe voi, cei care aveti bloguri, sa o faceti, daca aveti un […]
am mai citit de o nesimţire din supermarket aici http://siblondelegandesc.ro/2012/05/17/romanii-furturi/
Când nesimţirea atinge cote înalte trebuie arătaţi cu degetul.
Eu păţesc mereu cu iaurţelele de la danonino, rar găseam abţibildurile lui peşte în cutii, peseme cineva le fura…
alte monstre de nesimţire http://brontozaurel.blogspot.com/2010/07/mostre-de-nesimtire.html
in cazul in care tzeapa e data de o agentie, o solutie ar fi sa reclami direct la client. pana la urma, este si reputatia lui daca agentia nu plateste corect o campanie.
Da, nu m-am gandit la asta, primul meu gand a fost sa nu intervin in relatia client-agentie, insa ai dreptate. Multumesc de sfat!
Si eu as vrea sa aflu numele, sa-i ocolesc daca se tin de sobolanii 🙂
[…] treaba, nu? Au mai scris despre asta Nico, Manu, Marius, Alexa, PrinBrasov, Octi, Dani si Laura […]
Cred ca datul numelor este riscant. Se pot naste niste actiuni de defaimare a imaginii de toate frumusetea. Eu as dezvalui numele in privat celor care doresc sa le cunoasca sau in public, daca as avea niste dovezi solide.
eu sunt pro nume! Si Rao au fost nesimtiti cu tine si in lupta cu ei probabil ca a contact si valva din online….
Daca vrei sa spui, spune tot!
[…] 5 retweet-uri, 3 share-uri pe Google + si 6 share-uri pe Linkedin 7. Articolul lui Laura “Dezbatere pe tema nesimţirii” – 10 share-uri pe Facebook 8. Articolul lui Octi “Fulga si promotia […]
[…] consumatorii de lapte, vedeţi cum la Marius, Florenţa, Manuel, Cupy, Bloghiţă, Eftimie, Laura, şi probabil încă mulţi […]
e drept ca uneori e posibil sa facem tam tam pt o “intamplare nefericita”, dar daca nu facem tam tam unde ajungem? sa ne trateze toti cu: lasa, ca merge si asa! tot la noi se intorc!
de multe ori e vina angajatului (probabil plictisit, prost platit, obosit etc). poate ca proprietarii/ patronii au pretentii de la ei, dar na… angajatul tot nemultumit e si asta se reflecta in relatia cu clientul.
cand esti client vrei sa primesti respect, onestitate, cand esti angajat incerci sa mai pacalesti pe ici pe colo.
e greu sa nu generalizezi.
[…] la Fulga, Fulga face promoții mincinoase, Fulga și promoția mincinoasă, Promoție a la Fulga, Dezbatere pe tema nesimțirii, Fulga, văcuța mincinoasă, Fulga mincinoasa, Fulga minte. Supărată, s-a urcat în leagăn. […]
Doar pentru a raspunde provocarii Laurei, trebuie sa va povestesc ceva.
Inainte de acest articol eram oarecum mai mult pentru a nu da nume decat pentru a da.
Insa citind cele povestite aici am realizat ca, ca cititor nu imi serveste cu nimic informatia trunchiata de detaliul reprezentat de “nume”.
M-am aflat intr-o astfel de postura acum 2 saptamani cand am participat la un atelier de sambata cu piciul. Tema era jucarii sau activitati din produse reciclabile, in speta PET-uri. Nu va spun cum m-am facut cand am vazut domnisoarele care au organizat ca au scos si au pus in fata copiilor pentru a se lucra cu ele PET-uri (de 500 ml) nespalate (cu resturi de bautura maronie pe fundul sticlei).
Pe moment m-am enervat, le-am zis cateva, am stat si am pazit copilul (desi nu eram obligata pentru ca de fapt platisem respectivul atelier) si mi-am promis sa scriu despre intamplare.
Ajunsa acasa, mi-a mai trecut furia, si ca un bun roman, nu am scris. Acum imi este rusine, si ca urmare a celor postate azi aici inteeg ca nu am procedat corect.
E de discutat insa faza cu “probele” care iti pot fi cerute. Insa nu public la ziar. Public pe un spatiu virtual “personal”. E ca o “vorba” intre prieteni. E chiar asa de periculos?
Nu cred ca ceea ce publici pe blog poate fi considerat informatie eronata – in speta, daca tu scrii pe blog ca ti s-au dat peturi murdare, scrii adevarul, nu defaimezi pe nimeni. De exemplu, eu am urmat sfatul de mai jos dat de cookie si am mai incercat inca o data sa rezolv problema cu agentia de care vorbeam si am reusit s-o rezolv. Insa la restul nici nu ma obosesc, pe cei cu pantofii chiar sunt suparata.
Da! Eu as vrea sa le stiu numele. 🙂
E drept ca nesimtitii nu pier niciodata, dar macar mai dispar din ei.
Pana la urma trebuie sa stie si altii sa se fereasca de ei. Faptul ca le dai numele nu mi se pare o razbunare, si o relatare a faptelor, asa cum s-au petrecut. 🙂
da, eu le-as spune numele. da, eu as vrea sa stiu.
PS: si lucrez in PR…
Cu nume, da! Poți salva pe alții de la țeapă 🙂
[…] Ana Tatucu, S0Ro, GCM, Bloghita, Alex Ignat, Prin Brasov (prin Eftimie), Octavian, Marius, Laura, Daniel, Nico si […]