Casa Magicianului este ultimul film de animaţie care a intrat recent în cinematografele din ţară şi care are ca public ţintă copiii cu vârste între… Hm, de fapt, nu ştiu exact ce vârste. Nici prea mici pentru că se sperie de anumite momente, nici prea mari pentru că se vor plictisi. Elizei i-a plăcut, deci bănuiesc că undeva de pe la 5 la 7-8 ani ar putea avea succes. Mi s-a părut un film simpatic, de genul la care e distractiv să te duci dar care nu va face istorie. M-a călcat pe nervi vocea pisicii Tunet, nu ştiu cine a dublat-o dar deloc nu mi-a plăcut. O voce rârâită, complet lipsită de orice fel de emoţii. Bătrânul, în schimb, mi-a plăcut foarte mult. Povestea e una pe care am mai văzut-o sub o formă sau alta – câteva animale şi jucării adunate în casa unui bătrân pe care nepotul vrea să-l evacueze, să-l trimită la azil şi să vândă casa. Animalele şi jucăriile (invenţii ale bătrânului magician) fac echipă (cu excepţia unora dintre ele, veţi vedea voi cine şi de ce) pentru a-l împiedica pe nepotul hrăpăreţ să pună mâna pe căminul lor. Finalul este, cum altfel, unul previzibil dar simpatic. Am mai folosit cuvântul simpatic? Da, aşa mi s-a părut filmul. Nu m-a impresionat, dar nici nu mi-a displăcut. Şi părerea mea nu contează oricum, atât timp cât Elizei i-a plăcut, ea e de fapt adevăratul public; eu sunt extrem de cârcotaşă în materie de animaţii pentru copii, oricum. De exemplu, dintre trailerele pe care le-am văzut, niciunul nu mi s-a părut demn de a fi luat în calcul pentru vizionare (Book of Life, Boxtrolls, Big Hero 6, Penguins of Madagascar), hai poate doar cel cu pinguinii din Madagscar că erau haioşi, restul sunt numai chestii cu monştri mulţi de parcă le-a pierit tuturor inspiraţia în materie de poveşti frumoase.
Mulţumesc White PR pentru invitaţia la filmul la care am mers eu şi Urban Kid pentru concursul la care am câştigat invitaţia cu care a mers Eliza (am avut noroc că am putut să mergem să vedem amândouă filmul, ea ca să se distreze şi eu ca să vă povestesc vouă 🙂 ) Mulţumim şi Cartoon Network pentru cadourile cu Ben Ten care vor merge la un băieţel pasionat de respectivul personaj, noi habar nu avem cine e 😀
Buna Laura! Si noi am fost duminica la acest film. Mie mi s-a parut dragutel iar Dianei (fetita mea) i-au placut cel mai mult momentele in care nepotul cel lacom are acele crize date de alergia la pisici. Se distra cand il vedea plin de bube si stranutand 😀
Chiar aseara mi-am dus si eu trupa la Casa Magicianului, aveam niste bilete gratuite care expirau joia asta. Fetita (9 ani) si baiatul mijlociu (6 ani) au fost incantati, le-a placut. Cel mic (4 ani si jumatate) s-a plictisit pe alocuri si s-a plans ca e cam tare. Baietii au fost prima oara la cinema la un film 3D.
Per ansamblu e ok, simplut pt. noi dar frumusel pt. cei mici. Ai mei s-au distrat cel mai mult cand jucariile au umplut-o cu fructe, ketchup si clatite pe o doamna ce viziona casa si la final, cand pisica torcea si il “iubea” pe nepot. 😀