Plăcinta ciobanului

Plăcinta ciobanului (shepherd’s pie) e o reţetă tipic englezească. În mod tradiţional se face folosind carne de miel, că doar e plăcinta ciobanului, nu a porcarului 😀 dar eu am folosit un amestec de carne tocată de curcan şi de porc. Am urmat pas cu pas reţeta lui Jamie Oliver de aici. Pentru cine nu vorbeşte engleza, voi reda modul de preparare în cele ce urmează.

Ingrediente: 1 ceapă roşie, doi morcovi, 2 beţe de ţelină apio, 2 căţei de usturoi, o legătură mică de rozmarin (eu nu am avut şi nici nu am considerat necesar, neavând carne de miel), ulei pentru călit, 500 de grame de carne tocată, o conservă de 400 de grame de roşii cuburi (eu am pus suc de roşii primit de la ţară), 250 de ml de zeamă de legume sau de pui (eu am pus apă), 1,5 kg cartofi pentru piure, 100 ml lapte, un cub de unt.

Ceapa şi usturoiul se toacă mărunt, morcovii şi ţelina se fac cubuleţe mici. Dacă folosiţi miel, adăugaţi rozmarinul proaspăt. Puneţi ulei într-o crăticioară şi căliţi bine legumele la foc mic (opt-zece minute, până se înmoaie). Daţi focul mai mare, adăugaţi carnea şi căliţi-o aproximativ 10 minute, amestecând. Scurgeţi uleiul şi aruncaţi-l, apoi adăugaţi roşiile de la conservă. Turnaţi zeama de legume sau de pui, puneţi capacul şi fierbeţi timp de o oră.

Din cartofi faceţi un piure cu lapte şi unt. Asamblaţi plăcinta: puneţi amestecul de carne într-o tavă care poate merge la cuptor. Pe deasupra întindeţi piureul, acoperind bine. Am mai văzut variante în care se unge piureul cu ou bătut sau se rade parmezan deasupra. Eu n-am făcut nici una, nici alta. Se dă la cuptor, la 190 de grade, aproximativ 20-25 de minute. La mine nu s-a rumenit mai deloc deasupra pentru că pierde căldură cuptorul meu, dar a fost foarte bună. Ideal ar fi fost, cred, s-o bag puţin la grill.

Plăcinta asta merge făcută şi pentru a refolosi piureul de a doua zi, dacă aţi făcut prea mult. Ca garnitură, se serveşte cu mazăre fiartă. Eu iniţial am crezut că e prea mult să mai adaug şi garnitură dar am pus mazărea şi mi-a plăcut foarte mult. Aş fi preferat, totuşi, o salată verde. Elizei i-a plăcut şi s-a bucurat că am gătit “ca la televizor.”