Hai cu mine la muzeu – O zi pe urmele istoriei în Drobeta Turnu Severin

N-am mai scris de mult un articol în categoria Hai cu mine la muzeu, dar adevărul e că nici n-au fost vremuri de mers la muzeu. Însă cum am putut iarăși să plecăm la drum, ne-am îndreptat spre Mehedinți, locul de naștere al soțului meu.

Mehedinți e un județ tare drag mie, sunt multe lucruri frumoase de făcut acolo și extrem de variate. De câțiva ani îl explorăm împreună și mereu descopăr câte ceva nou.

Am scris deja despre Ponoarele (și voi reveni cu un nou articol) sau despre Festivaluri de-a lungul Dunării. Însă nu apucasem să scriu nimic despre cel mai mare oraș din Mehedinți – Drobeta Turnu Severin.

Conform Wikipedia, ”În timpul antichității romane, Drobeta a devenit primul centru urban din regiune și al treilea din provincia Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În timpul lui Hadrian, orașul a fost declarat municipiu (în 121), în momentul în care populația atinsese 14.000 de locuitori. În timpul lui Septimiu Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în 193), ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetățenii Romei.”

Așa că am pornit împreună cu copiii pe urmele istoriei. Primul popas a fost Muzeul Regiunii Porțile de Fier, să vedem piciorul podului lui Apolodor și Castrul Roman.

Muzeul Regiunii Porțile de Fier

La momentul la care l-am vizitat noi (iunie 2020), din muzeu nu erau deschise decât Acvariul de la demisolul clădirii și obiectivele din curte. Muzeul din interior se află în renovare de câțiva ani și încă nu este deschis.

Taxa de acces era 14 lei/adult pentru Acvariu și parcul arheologic și gratuită pentru copii pe perioada vacanței de vară. Program 08-20, zilnic.

Acvariul este destul de mic, dar bine îngrijit. Majoritatea sunt specii de pești dunăreni. Atenție, căci se vizitează doar cu mască!

Parcul arheologic este superb, foarte cochet, cu gazon, flori, statui și fântâni. Piciorul podului este în curs de restaurare, îl veți putea vedea doar de sus și este înconjurat de schele.

Merită să dați banii pe bilet doar ca să vă plimbați prin curte, este ca un parc cu puțină lume și cu priveliști deosebite. Din păcate, nu prea este umbră, așa că alegeți o zi mai înnorată, noi ne-am cam prăjit la soare în cursul acestei plimbări.

Castelul de apă/Castelul Artelor

După Muzeul Regiunii Porțile de Fier, ne-am îndreptat spre Castelul de Apă (sau Castelul Artelor), pe care eu l-am mai vizitat acum mulți ani. Din vârf, se poate admira panorama orașului, iar pe fiecare etaj se află diverse expoziții temporare. Se poate urca și coborî cu liftul sau pe scări.

Tarif acces: 5 lei/adult, 3 lei/copil. Program, zilnic 09-21.00.

De departe, cel mai mult m-a impresionat expoziția ”Foto Kaleh. Patrimoniul uitat din fotografii”, dedicată insulei Ada Kaleh, o perlă a Mehedinți-ului și o enclavă de cultură și civilizație turcă, evacuată și apoi scufundată în 1970 odată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei Porțile de Fier I.

Expoziția, care cuprinde mai multe fotografii-document din insulă, este deosebită prin faptul că fotografiile sunt laminate și introduse în borcane cu apă.

Nu doar că apa funcționează ca o lupă care mărește detaliile fotografiilor, dar e reprezentativă și pentru soarta actuală a insulei: nu doar pământul s-a scufundat și a dispărut dar și tot ce reprezenta Ada Kaleh atunci, pentru că locuitorii ei s-au răspândit care încotro și atmosfera din Ada Kaleh nu a mai fost re-creată niciodată.

De asemenea, dacă descărcați aplicația Artivive și îndreptați telefonul spre borcanele evidențiate, puteți vedea cum imaginile prind viață și personajele din fotografii se mișcă sub ochii voștri. Nouă ne-a plăcut foarte mult!

Cetatea Medievală a Severinului 

”Prima atestare directă a cetăţii Severinului provine doar din Chronica Hungarorum, în dreptul anului 1330 (Zeurim et castrum ipsius).” (Prof. univ. dr. Adrian Andrei Rusu, în cartea Cetatea Medievală a Severinului). În 1526, Cetatea este distrusă de trupele otomane conduse de Soliman Magnificul.

În prezent, Cetatea este refăcută cu fonduri europene. Merită o vizită pentru amplasamentul ei pe malul Dunării și pentru plimbarea prin istorie. Se vizitează zilnic, din ce spune pe net, eu n-am găsit informația acolo la fața locului.

Nu uitați de fișa de vizitare muzeu dacă ajungeți prin Drobeta Turnu Severin!

Știu că de obicei vă recomand și ceva bun de mâncat dar acum chiar nu am ce să vă zic. Am luat prânzul la un hotel care se lăuda cu cea mai frumoasă cofetărie și terasă și am ajuns acolo să constatăm că era închisă terasa cofetăriei, fiind deschisă doar terasa hotelului.

Am mâncat o porție de paste bolognese fără carne, o salată Cesar fără sos (și cu puiul atât de tare că după ce am mestecat două bucăți, am renunțat, mă dureau fălcile) și o porție de papanași cruzi. Și cam asta a fost 😀

Dacă aveți recomandări de terase cu mâncare bună în Severin, lăsați-le în comentarii, ne vom întoarce și cu siguranță le vom testa!