Față de acum fix trei ani, când am scris primul articol despre hainele preadolescentelor, multe s-au schimbat și nu doar în materie de modă, ci și de personalitatea Elizei și de magazinele din care își cumpără hainele 😀
Înainte de a intra în detalii, o să menționez că nu-s vreun critic de modă și că observațiile mele se bazează strict pe ce am văzut la Eliza și în anturajul ei și pe consilierea pe care mi-a făcut-o Eliza în scrierea acestui articol.
Am generalizat puțin, dar nu toate preadolescentele se îmbracă așa, ba chiar sunt fete care vor să iasă din tipare și se îmbracă diferit de suratele lor. Eliza mi-a zis că prietena ei cea mai bună de la școală are stilul ei unic, de exemplu, și nu se încadrează musai în vreuna dintre categoriile de mai jos.
Dar… majoritatea (și nu cred că greșesc când spun majoritatea) vor să fie la fel ca celelalte. E perioada aia în care abia începi să afli cine ești și cu ce te deosebești de ceilalți și, cu toate astea, vrei să te integrezi. Și realitatea e că hainele sunt un mod prin care ele se integrează sau aderă la grup.
Hainele similare cu ale altor colege sau prietene le fac pe fetele noastre să se simtă ”normale” și, atât timp cât normalul acesta nu sare calul, vă sfătuiesc să le lăsați în pace și să le cumpărați ceea ce doresc ele.
Alegeți-vă bătăliile la vârsta asta și nu lăsați hainele să fie una dintre ele. O să vă ciondăniți suficient când o să vină perioada fustei scurte 😀
Prin urmare, iată câteva lucruri pe care eu le-am remarcat și care par să fie aproape universale printre fetele de gimnaziu:
Materiale
Este la modă tricotul (sau jerseul) la toate piese de îmbrăcăminte: tricouri, hoodies, pantaloni sport. Cu excepția blugilor, cred că preadolescentele nu ar ieși niciodată din tricot. Și aici includ și pijamalele sau ținutele de casă, care au devenit, de voie, de nevoie a doua lor uniformă.
Sincer, nici măcar vara nu prea o să mai vedeți fete de gimnaziu în rochițe sau fustițe, dacă nu sunt pe plajă sau însoțite de familie. Preferă pantalonii scurți (prea scurți, chiar) și blugii rupți, în locul pieselor pe care noi, în mod tradițional, le asociem cu feminitatea.
Eliza nu mai deține nicio rochie în acest moment, mai are câteva fuste dar nu cred că îi mai vin, sunt rămase de prin 2019 de când mai ieșeam la evenimente sau de pe vremea când se ducea la cor.
Și, deși ele nu-și dau seama, vă spun eu de ce nu le mai poartă: pentru că a început etapa aia în care li se ridică rochiile și fustele în cap pe la școală sau prin parc. Dacă totuși aleg fuste, sunt de, obicei, de blugi și strâmte.
Imprimeuri
Musai animale mai deosebite (girafe, leneși, lemuri), imprimeuri cu mâncare (avocado, ananași), Disney vintage (Mickey si Minnie), tie dye și carourile roșii (noile imprimeuri preferate al multora – zici că revin anii 90 sub toate aspectele) și mesaje.
Imprimeurile spun multe despre preferințele lor, alegerea lor le reflectă personalitatea. Elizei îi plac imprimeurile tie dye, de exemplu, Mickey vintage, florale-grupate (adică pe față, nu tot materialul floral) sau cu diverse mesaje de tipul Girl Power sau ceva similar.
Lucruri care acoperă
E vârsta la care, instinctual, poartă haine lălâi, oversize sau groase, chiar. Hoodies, tricouri XL chiar bărbătești uneori, blugi paperbag sau cu talie înaltă. Nu știu dacă o fac intenționat sau nu, dar ele încep să devină conștiente de transformările fizice prin care trec și, până se vor obișnui cu ele, le ascund.
Lucruri care descoperă dar cu măsură
Puține lucruri care descoperă. Ici și colo un crop top dar combinat cu blugi înalți (deci nu descoperă mare lucru, sunt puține fetele de vârsta asta cu buricul gol, maxim se vede o fâșie de piele mai sus de buric) și blugi rupți, uneori chiar foarte rupți 😀
Culoare
Când a citit ciorna articolului, Eliza mi-a spus să menționez musai că, pe la vârsta asta, fetele încep să se împartă în două categorii ca haine: bad girl și soft girl. Bad girl se îmbracă în mult negru, blugi rupți și se machiază cu codiță la ochi (da, am cerut confirmare că asta se întâmplă în clasa a șasea).
Soft girl poartă lucruri pufoase, în culori pastelate, blugi largi la glezne (dacă dați căutare pe Google după ”soft girl outfit” o să vedeți) și topuri drăgălașe. Există și variația vintage soft girl, ceea ce înseamnă, mai exact, că se îmbracă așa cum ne îmbrăcam noi prin gimnaziu. Vă vine să credeți că hainele NOASTRE au devenit vintage?
Cu excepția blugilor rupți, pe care îi deține și ea, se pare că fii-mea se încadrează în categoria a doua :)))))
Încălțăminte
Exclusiv sport, chiar și iarna uneori. N-o să mai vezi vreo fată de 12+ cu pantofi de lac, pantofi cu șiret (poate doar mocasini) și rar chiar și balerini.
Eliza poartă adidași de plasă atât iarna cât și vara și, rareori, o pereche de ghetuțe subțiri cu imprimeu coadă de păun (le vedeți și în pozele de mai sus) pe care și le-a luat pentru că îi place tabloul Noapte înstelată al lui Van Gogh și imprimeul a dus-o, vag, cu gândul la el.
Accesorii
Rucsaci micuți și drăguți, poșete mici gen poștaș în care abia încape telefonul, borsete (da, au revenit borsetele, în caz că nu ați remarcat, v-am zis că e anii ’90 reloaded). Mai spre adolescență, tote bags (sacoșe de pânză) cu inscripții despre cărți sau salvarea planetei.
La bijuterii, cercei mici (de obicei încă poartă cercelușii de aur din copilărie), la gât rareori coliere și lănțișoare, mai degrabă câte un lănțișor cu jumătate de inimă, pe care scrie BFF (cele mai bune prietene), și cealaltă jumătate e la prietena ei.
După ce am scăpat de chokere (au fost și ele o etapă acu vreun an sau doi, ca și în copilăria noastră), au rămas brățările: cu șnur, cu piele, cu diverse charm-uri. Înainte mai erau și cele de la festivaluri și concerte, acu nu mai sunt din alea, au rămas doar cele plasticoase, cum are Eliza pe mâna dreaptă. Pe mâna stângă are brățară cu pandantive, o brățară BFF și una cu șnur care poate fi folosită și ca elastic de păr.
Foarte des veți vedea la încheieturile lor elastice de păr, simple sau îmbrăcate în material, acele scrunchies despre care vă povesteam în articolul despre fenomenul VSCO.
Elizei i-am luat în ultima vreme haine de pe Bonprix pentru că de acolo îmi comand eu și pentru că își dorește să aibă lucruri similare, dar nu identice, cu ale altor colege 😀 În plus îi place ideea de a comanda haine din secțiunea ”femei” și nu ”copii”, e ceva psihologic acolo.
Nu prea mai mergem în mall-uri pentru că nu mai suport aglomerația și nici ea nu prea are răbdare la probat haine. Preferăm browseritul nesfârșit online 😀
Ca idee, Eliza poartă mărimea 36 la blugi, iar la tricouri și bluze am comandat 32-34. Tricoul alb e oversize și la mărimea 32-34 e chiar lărguț. Bluza tie dye e tot mărimea 32-34 și îi vine perfect. Blugii cu talie înaltă și elastic în talie i-au venit perfect la mărimea 36. Anterior mai luasem niște blugi mărimea 36-38 și aceia i-au fost mari și i-am returnat.
F Interesant desi notiunile sunt necunoscute (poate Buc e mai avansat 😉 ). Deocamdata am scapat. Fata mea nu e interesata de “moda”…ocazional cand mai mergeam prin magazine isi alege ea hainele si m-a surprins placut. Dar nu am mai fost din 2019!1 (cum suna…acum 2 ani! 😀 ).
Ii plac camasile si am gasit la Cropp niste matriale dragutze si super pret. Cand ai spus tricot ma gandeam la tricotaje, dar am cautat si si in poza ta cu tricoul, arata a bumbac… care ar fi diferenta intre tricot si bumbac ?
Imi plac f mult blugii: tot de la bon prix?
Ps Eliza e ff dragutza! 😉
Dar voi unde stati, Cristina? Tricot eu zic la materialul de tricou 😀
Blugii tot de la Bonprix, da.
Cred că deja împărțiți hainele. Sau nu mai aveți mult. Noroc că este în zona soft.
Eu de la ea, no way! :))) Desi am furat (șșșșșș!) o pereche de pantaloni de trening pe care ii tin ascunsi la mine in sertar, in speranta ca nu-si da seama. Dar altminteri nu prea iau chestii de la ea, mai degraba ea de la mine (mi-a șutit și blugi, și tricouri, tot felul de chestii)