E vacanță: cum ne convingem preadolescenții să lase telefonul din mână?

Cum fac preadolescentul să mai lase telefonul din mână? Își strică ochii, stă noaptea pe el, nu se odihnește. Nu e atent la discuții, ignoră orice altă activitate, nu-l pot atrage cu nimic. Vă sună cunoscut?

Dați-mi voie să vă spun un lucru: nu veți reuși să-i ”smulgeți” telefonul din mână cu interdicții și pedepse, pentru că, pentru el, chiar este important și interesant ce face acolo (din păcate, noi nu avem aceeași părere, de obicei).

Veți reuși, însă, să faceți asta, oferindu-i alte alternative. Ei nu mai sunt la vârsta la care joaca liberă e o opțiune, rareori mai desenează, fac activități creative sau ies cu rolele/bicicleta. În plus dacă nu pot ieși afară să se vadă cu prietenii, preferă să comunice cu ei pe whatsapp sau pe alte rețele sociale.

Și atunci e bine să aibă alternative adecvate pentru vârsta lor. Probabil că atunci când erau mici ați remarcat o abundență de ateliere și cursuri (inclusiv sportive) dedicate copiilor mici, însă pe măsură ce aceștia cresc, fie varietatea cursurilor și workshopurilor scade și copiii nu prea mai sunt interesați, fie trainerii nu au experiență și nu-și adaptează discursul copiilor mai mari și nu reușesc să le capteze și să le mențină interesul.

Acum un an jumate când am căutat pentru Eliza un sport, deja nimeni nu mai făcea echipe de începători pentru la vârsta de 10-11 ani, pornindu-se de la premiza că începi sporturile mult mai devreme. Așa că acum ia lecții de balet unu-la-unu, ceea ce cred că i se potrivește foarte bine, oricum s-ar fi integrat greu într-o grupă deja formată.

Prin urmare, pentru părinții la fel de exasperați ca mine de faptul că preadolescenții lor stau non-stop cu nasul în telefon pe jocuri și rețele sociale, iată câteva sugestii care pe noi ne-au ajutat sau care sunt pe listă pentru viitor.

Ateliere potrivite intereselor lor

Da, acum majoritatea sunt online și tot vor sta cu nasul în calculator, dar măcar o fac cu folos. Eliza a făcut cursuri de pictură online (în urma cărora au rezultat niște tablouri foarte frumoase), de engleză, de editare video (și acum are canalul ei de Youtube unde postează filmulețe editate despre Roblox) etc

Acum este înscrisă la Ateliere Online la cursul de Curiozități și legende și atelierul Emoțiile la pubertate, care o va ajuta să sedimenteze niște informații legate de schimbările care au loc în corpul și mintea ei în această perioadă. În plus, va putea socializa cu alți copii, chiar dacă online, lucru pe care și-l dorește foarte mult. Vă voi povesti mai multe despre ele când le va termina.

Atunci când propuneți copilului un atelier, aveți grijă să nu subliniați doar componenta educațională (sau deloc chiar). Eu i-am propus Elizei de pe site-ul celor de la Ateliere online un curs de scriere creativă (argumentând că o va ajuta la școală) sau un curs de educație financiară (argumentând că o va ajuta în viață) și m-a trimis la plimbare.

A zis că atelierele trebuie să fie distractive, nu să învețe ceva 😀 I-am zis că învățarea poate fi și ea distractivă și răspunsul ei a fost ”meh” (ne conversam pe whatsapp) 😀 Cam asta face școala românească din copii, din păcate 🙁

Din ce am remarcat la preadolescenții pe care îi cunosc eu, le plac cursurile de soft skills: dezvoltare personală, gestionare emoții, stimă de sine, tehnici de învățare rapidă, vorbit în public, spirit de afaceri etc Vă invit să completați lista cu ce ați văzut la ai voștri.

Provoacă-i să gătească cina sau prânzul o dată pe săptămână

Lasă-i pe ei să aleagă rețeta, să-ți facă lista de cumpărături, chiar să meargă la cumpărături (însoțiți de voi) și să gătească ce și-au propus. Cu ocazia asta poate încearcă și ei chestii noi și mănâncă mai variat. Ați remarcat că la preadolescență parcă se setează doar pe anumite feluri de mâncare?

Timp special cu fiecare părinte

În fiecare ultimă vineri a fiecărei luni, Eliza și cu mine ieșim în oraș. Vizităm un magazin (o librărie sau chiar un magazin de haine) și luăm masa undeva (în funcție de restricțiile în vigoare la data respectivă). Cedez și îi cumpăr câte ceva ce-și dorește, pentru că mă gândesc că dacă îi cumpăr o carte, sigur o va citi 😀

O să vă povestesc mai multe despre aceste ieșiri mai spre finalul anului.

Seară de film sau jocuri

Mie nu-mi place să mă joc, așa că prefer o seară de film. Ultima oară am văzut un film clasic cu Audrey Hepburn (O vacanță la Roma), am pe DVD o serie Audrey Hepburn și mi-am propus să o văd cu Eliza. Filmele clasice sunt o metodă foarte bună de a le îmbunătăți cultura cinematografică, dar dacă vreți altceva, alegeți filme de artă sau europene din cadrul Festivalurilor de film, cum ar fi cele de pe platforma Tiff online. Le veți face, astfel, cunoștință și cu alte tipuri de filme, nu doar cu cele hollywoodiene.

Activități creative adaptate vârstei

La 12-14 ani nu vor mai meșteri jucării din suluri de carton, dar e posibil să le placă pictura pe numere sau tablourile cu diamante, kiturile de meșterit din lemn și activități creative cu substanțe sau obiecte încălzite/ascuțite cu care nu prea îi lăsam când erau mici: turnat lumânări, lucru cu rășină epoxidică (oricine s-a uitat măcar o dată la un video de pe paginile Blossom sau Five minutes crafts o să vrea să lucreze cu rășină), cioplit în lemn, pirogravură, lucrat bijuterii de cupru, ba chiar există și ateliere de suflat sticlă. Totul e să găsiți împreună ceva care să-l atragă.

Sport

Orice copil, de orice vârstă, ar trebui să practice un sport. Fie că e de echipă sau individual, sportul e de o importanță majoră în dezvoltarea copiilor. Dacă preadolescentul nu vrea să facă un sport anume, poate merge la sală, la yoga, la înot, la Pilates, sau oricare dintre formele astea de mișcare moderne (spinning, step, TRX, body combat, zumba etc).

Puteți chiar să mergeți împreună la ateliere de yoga sau zumba ”părinte-copil” sau la ateliere de dans experimental/contemporan, care îi va ajuta să-și dea frâu emoțiilor și să se exprime prin dans. Eu urmăresc pagina asta, Dans contemporan, și chiar am înscris-o pe Eliza la un workshop dar, din păcate, nu s-a format grupa și nu s-a mai ținut.

Ieșiri în natură

Drumeții, plimbări prin pădure, vizite la tot felul de atracții outdoor gen Aventura Park (de preferat unde nu e semnal 😀 😀 😀 ). Evident că vor vrea să facă o mulțime de poze pentru Instagram sau vor sta cu spatele la mare ca să facă un Tik Tok, dar măcar iau aer proaspăt.

Am ieșit odată cu trei preadolescenți la pădure și deja după o sută de metri mă bombăneau în sinea lor, dar după ce le-am propus să facă un concurs de poze cu elemente din natură, au mers pe jos câteva ore de nici nu și-au mai dat seama când au făcut întreg traseul.

În plus, ieșitul în natură îi ajută pe preadolescenți să reducă nivelul de stres și să-și crească capacitatea de memorare și de atenție.

Pentru zero semnal la telefon, recomand o vizită la salină :))))

Mers la teatru/operă/balet

Teatrul e singurul loc în care nu i se va permite să scoată telefonul și să filmeze sau să fotografieze ce se întâmplă. Dacă la concerte se filmează la greu cu telefonul și aproape tot concertul e văzut prin ecranul telefonului, la teatru va trebui să-l pună pe silențios și să se concentreze la ce se întâmplă în sală.

Momentan, teatrele sunt închise, dar când se vor deschide, alegeți piese gândite special pentru publicul tânăr, eventual în spații neconvenționale, cum sunt cele de la Centrul educațional Replika sau Unteatru. Jonglați un pic cu tipul de piese pentru a vedea ce le place.

De exemplu, Elizei i-a plăcut foarte mult la Excelsior la Fluturii sunt liberi. Ei îi mai plac musicalurile, am văzut Sunetul muzicii în două variante, luasem bilete la Mamma Mia (Sala Palatului) și voia la Familia Addams (Excelsior) și spectacolele de dans (balet, în special).

Treasure hunting & escape rooms

Sunt foarte la modă acum printre copiii mari provocările de tip treasure hunt prin oraș, museum quest (sunt și în București câteva) și mersul la escape room. Eliza a fost la un escape room cu tematica Harry Potter și a fost foarte încântată. A mai fost ulterior la încă unul și nu a mai fost așa de încântată, așa că mare atenție să le alegeți potrivite cu vârsta și interesele copilului.

Adrenalina

În măsura în care bugetul/timpul/orașul în care locuiți vă permite și copilul este dispus să facă asta, experiențele pline de adrenalină îl vor ține departe de telefon. Escaladă, zbor cu parapanta, rafting, alpinism, înotat cu delfinii, scuba diving, ba chiar am văzut zilele trecute o reclamă la un simulator de zbor, undeva lângă București. Adolescenții au nevoie de adrenalină și n-ar fi rău să le-o asigurăm noi într-un mediu controlat, decât să-și caute ei experiențele acelea care să le dea ”fiori” în medii mai puțin sigure.

Lecții de șofat

Cred că fiecare oraș mai mare are un poligon unde, contra unei taxe mici, poți intra cu mașina să dai lecții de șofat copilului. Eliza a fost deja cu tatăl ei o dată și cu siguranță va mai merge. Știu persoane care dau lecții de șofat copiilor de la 14 ani, astfel că la 18 își pot da liniștiți examenul pentru permis, pentru că sunt pregătiți.

Voluntariat

Adolescenților le place să simtă că ceea ce fac are însemnătate și este util societății. Pot să facă voluntariat la ONG-uri care se ocupă de animale (îmi aduc aminte de o acțiune acum câțiva ani a Fundației Visul Luanei, prin care te puteai duce să hrănești lilieci), de acțiuni ecologice (de ex, igienizarea Grădinii Botanice, chiar e o activitate foarte frumoasă, sau acțiuni de plantare de copaci).

În preajma sărbătorilor, pot ajuta la ambalarea și manipularea cadourilor care se strâng pentru familiile sărace. Sunt multe locuri unde pot da o mână de ajutor ca voluntar și e bine să-i învățăm de mici cu asta.

Voi ce recomandări mai aveți?

Cover photo: Freepik