Am în minte articolul ăsta de multă vreme, l-am tot întors de pe o parte pe alta și nu am știut din ce direcție să-l abordez. Dar pentru că week-end-ul trecut, ca printr-un miracol, Vlad a avut ceva mai multă răbdare cu niște materiale logopedice care zac, efectiv, în dulapiorul lui, aproape neatinse, am zis să-mi fac curaj să scriu.
Noi am remarcat de când era Vlad mai mic că are probleme cu pronunția. Înghite sunete, vorbește prea repede și neclar, nu rostește unele sunete corect (în acest moment are 4a9l). Am tot zis că se va mai corecta în timp, am încercat să corectăm câte un cuvânt pe rând (ca idee, asta a fost cea mai de succes metodă), i-am citit cărți, noi vorbim doar corect cu el dintotdeauna etc. Dar problemele respective nu păreau să se îndrepte deloc.
Prin urmare, am decis din februarie să apelăm la un logoped, așa că Vlad face logopedie o dată pe săptămână, la grădiniță. Vă spun cu toată sinceritatea că eu nu văd îmbunătățiri, deși unii dintre prietenii noștri, care îl văd mai rar, spun că se văd schimbări.
Prin aprilie, am zis să dublăm eforturile logopedului și să lucrăm și noi mai organizat acasă, așa că am comandat o serie de materiale logopedice de pe site-ul Jucării vorbărețe. Noi aveam deja de pe acest site de mai demult mai multe seturi de cartonașe, printre care, preferatele lui Vlad, au fost acestea: Gimnastică fonoarticulatorie în imagini și care sunt singurele cu care Vlad a acceptat să lucrăm, pentru că sunt amuzante.
Printre noile seturi s-au numărat: Sunetele în imagini. Palatograme și Gentuța cu jocuri logopedice de Laura Hărdălău, Poezii vorbărețe, Logopedie hazlie și 100 de exerciții pentru corectarea vorbirii de Loredana Bejan, și mai sunt și altele, dar câteva sunt în dulăpiorul de la grădiniță și nu mai știu exact care sunt, iar la vreo două le-a pierdut cutia/ambalajul și iar nu mai știu care sunt.
Deci am materialele astea din aprilie și acum este finalul lunii iulie și unele dintre ele sunt, în continuare, neatinse sau deschise o singură dată. Pentru ca Vlad refuză să coopereze sau nu lucrează mai mult de 2-3 minute. Este incredibil de frustrant pentru noi, pentru că Vlad începe cu entuziasm ”hai să facem logopedie” și după 2 minute spune ”m-am plictisit”. În plus, are o toleranță foarte scăzută la frustrare și dacă nu-i iese ceva, renunță.
În disperare de cauză, am vorbit cu doamna logoped și am întrebat-o dacă Vlad e la fel de necooperant și la ședințele de la grădiniță. Evident, a răspuns că nu, oricum mereu îmi trimite poze de la ședințe, iar Vlad vine foarte încântat acasă. Dacă ar fi după el, cred că ar face logopedie zilnic, pentru el e o joacă tot ce se întâmplă acolo.
Ca să ne ajute, doamna logoped a sugerat să trimitem o parte din materiale la grădiniță și să le lucreze dânsa cu el. Sugestia a fost de un real succes și astfel am avut și eu mulțumirea că măcar nu adun teancuri de materiale acasă degeaba. Mai avem și acasă și mai încercăm, în special Poeziile vorbărețe îl atrag (și nu sunt doar pentru limbaj, ci și pentru exersarea atenției și concentrării), dar cel mai mult lucrează pe ele la grădiniță.
În paralel, am mers cu Vlad și la dentist, pentru că remarcasem niște marmorații pe dințișori și m-am gândit să nu fie carii. Dentista care l-a consultat ne-a spus și ne-a arătat că Vlad are mușcătura defectuoasă și că oricâtă logopedie va face, nu va putea pronunța corect unele sunete până nu vom rezolva și acest aspect.
Așa că ne-am dus mai departe spre ortodont, care ne-a confirmat cele spunse de medicul inițial, și acum ne pregătim de pus aparat dentar 😀 Practic, alți bani, altă distracție, dar ce să facem, sănătatea copilului e mai importantă.
Lucrăm în continuare și la partea logopedică, Vlad va continua cu ședințele și noi ne mai chinuim acasă, atunci când cooperează. Mă gândesc cu recunoștință ce norocoși suntem să avem acces la atâtea materiale de lucru și la profesioniști în domeniu față de când eram noi copii, de exemplu.
Deci dacă și voi aveți acasă copii încăpățânați ca Vlad, soluțiile cele mai simple sunt astea: apelați la un specialist logoped (va fi mult mai cooperant acolo) și mergeți și la dentist (unele pronunții defectuoase nu se rezolvă doar cu logopedie).
Am printre voi părinți cu experiență pe partea asta și ne-ar putea oferi și alte sfaturi utile?
Buna! Este prima oara cand comentez aici desi te citesc de cand era Eliza micuta si aveai alt nume de blog. Simt ca trebuie sa dau si eu ceva inapoi dupa cate am primit de la tine prin intermediul acestui blog :). Iti recomand inainte de aparat dentar (care sincer, mi se pare un chin la varsta lui Vlad…) o vizita sau poate mai multe la un osteopat adevarat (insist pe acest adevarat :)). Pe baiatul meu care avea un maxilar foarte mic si dinti incalecati l-au ajutat vreo 3-4 sedinte. Sper sa va ajute si pe voi!
Multumesc! Am mai incercat si eu mers la osteopat (pentru mine), dar dupa cum stii adevaratii specialisti (si cu experienta in pediatrie) sunt greu de gasit…
Nici Ana nu pronunța corect multe sunete. Mergem la logoped de un an o dată sau de două ori pe săptămână în funcție de programul pe care l-am avut. Se vede clar o îmbunătățire dupa 1 an. Ea este mai conștientă cand pronunta anumite cuvinte, nu se grabeste. Ai dreptate cu dantura. Si aici am mers la medic. Acum poarta un aparat dentar Myobrace la somn. Multe exercitii logopedice si exercitii pentru aparatul dentar sunt similare. Gen gimnastica faciala, suflat etc. Noi primim de la logoped diferite fise de acitivitati diferite si nu se plictiseste facandu-le. Dar este un efort din partea tuturor sa mentii contanta, mai ales cand ai un program incarcat.
si fiica mea avea probleme de pronuntie si nevoie de aparat dentar. Noua ni se parea dragalasa asa, educatoarea ne-a semnalat si trimis la pediatru. Pediatrul ne-a trimis la orl pt un control, la psiho pt evaluare, facut avem si raport cu ortodont si cu astea am ajuns la logopeda.
Initial a mers de 2 ori pe sapt cate 20-30 min si ne-a dat zilnic exercitii acasa (exercitii de 5 min dar repetat de vreo 2-3 ori pe zi) de la scos limba si umflat obraji si apasat limba in anumite pozitii cu sunete caraghioase pana la jucat cu un nasture etc. Trimiterea initiala era logopedie pt un an, dar din luna a 2-3a deja vedeam rezultate f. bune (adica a pronuntzat anumite sunete pt prima data). Apoi logopeda a ajuns in concediu de maternitate…..si am ajuns la altcineva de unde nu pot zice ca a avut aceeasi evolutie (ok, deja multe corectate) dar mai ales nu a fost aceeasi colaborare si participare.
Deci na, depinde de om dar si de cooperare logoped familie. Si functie de deficientza fiecare exercitiu e diferit, nu merge dupa o carte sau ceva de pe net – noi nu am iesit din vorba logopedei mai ales ca ne dadea noi tipuri de exercitii la fiecate 2-3 sapt, apoi noi seturi de cuvinte sa le prununtzam (si le pronuntzam toti acasa, le stiam pe de rost toti si ordinea 😀 -unele cuvinte caraghioase dar perioada aia era sa asocieze sunete intr-o anumita ordine, cumva dupa o silaba cu SH sa vina unu cu TZ si apoi cu Z ).
Acum merge iar (dupa primul aparat dentar ortodontul a facut trimitere) si ne-am intors la prima logopeda. Pt ca se pare ca am avut mare noroc cu ea. Si tot asa, i-a dat mici jocuri sa faca cu limba si obrajii, si ca sa isi aduca aminte de ele sa puna post it in baie / pe sifonierul ei / usa dulapului in bucatarie si de cate ori trece pe la ele sa faca putin. Cumva nu e suficient doar ce lucreaza ei impreuna ci sa aduca in viata de zi cu zi, cat de des se poate, noile obiceiuri.