… începe azi. Idei mai simple, idei mai dificile, idei de cadouri, idei de lectură. Vom avea de toate în cele douăzeci şi patru de zile care mai sunt până la Crăciun. Aşa că înarmaţi-vă cu răbdare pentru că vom avea 24 de idei în 24 de zile, un adevărat maraton pentru că voi posta şi sâmbăta şi duminica, lucru pe care nu-l făceam până acum decât foarte rar.
Ideea de azi este mai specială şi vine cumva ca o continuare a articolului scris de Miha: Copiii orfani nu mănâncă doar de Crăciun şi ca efect al unui lucru pe care l-am văzut la filiala din Marea Britanie a firmei la care lucrez. Este drept că orfanii sau copiii defavorizaţi nu mănâncă doar de Crăciun, însă dacă în rest nu avem timp să ne implicăm, e bine şi de Crăciun. Şi în loc de o donaţie aleatorie, va propun altceva.
Am văzut aici în UK, jos în cantina lor, un pom de Crăciun, decorat foarte simplu şi acoperit de bileţele. Am întrebat ce-i cu acele bileţele şi mi s-a spus că acela este “The Wishing Tree” (Copacul dorinţelor). În el sunt agăţate bileţele cu dorinţele unor copii defavorizaţi, iar angajaţii le citesc şi desprind bileţelul cu ce cadou doresc să cumpere. Când se împlineşte termenul limită, aduc cadoul, cu bileţelul prins de el şi cadourile sunt ridicate si distribuite destinatarilor de voluntari. M-am uitat puţin pe bileţele şi mi-au dat lacrimile citind ce vor copiii: de la elastice de păr, papetărie, jucării, jocuri până la un aparat foto sau un mp3 player. Majoritatea aveau între 6 şi 10 ani, iar o colegă mi-a spus că unii copii din centrele pentru femei abuzate, de exemplu, cer lucruri pentru mamele lor, atât de altruişti sunt. Cum să nu te impresioneze aşa ceva?
Vă propun să faceţi şi voi asta. Poate pentru copiii dintr-un centru de plasament, poate pentru copiii unor familii sărace de la voi din oraş/sat, poate pentru copiii care locuiesc în ghetoul de la marginea oraşului vostru. Adunaţi-vă colegii de serviciu, angajaţii, prietenii, rudele şi faceţi şi voi un Copac al dorinţelor. La scară mai mică, nu contează. Un pacheţel cu creioane colorate şi o cărticică de colorat nu poate costa mai mult de 10 lei, însă pentru un copil care nu primeşte nimic de Crăciun este o avere. Sau poate nu aveţi pe cine aduna în jurul vostru şi vreţi să vă implicaţi în proiectele altora. Sunt o mulţime de proiecte serioase în care vă puteţi implica, vă dau doar câteva exemple:
Globuri cu suflet
Nepoţi de Crăciun
Shoebox
Tot ce vă cer este să vă implicaţi în ceva, orice! Asta e provocarea voastră pentru următoarea lună, timp în care provocarea cărţilor din copilărie continuă şi ea! Spor tuturor!
Buna! Foarte frumoasa ideea cu pomul dorintelor!
O ideea asemanatoare se afla la http://copiiidinglodeanu.blogspot.com/2011/11/cautam-spiridusi-care-sa-l-ajute-pe-mos.html unde copiii defavorizati si-au scris deja dorintele 🙂
minunat proiect, Laura! bravo!
eu am facut anul trecut numaratoarea, dar cu fotografii. si anul asta o repet, ca-mi place tare.:)
dar! sa fii sigura ca raspund provocarilor tale! pe langa ce idei mai am si eu. mai stii? poate ne intersectam intr-o zi.:))
Nu neaparat ca un raspuns la provocarea ta, ci mai degraba ca un raspuns la dorinta noastra, ne-a aparut si noua sansa de a darui. Iar daruirea din lucurul mainilor noastre aduce si mai mare satisfactie.
http://copiisimame.wordpress.com/2011/12/05/in-fiecare-om-exista-un-mos-nicolae/
Speram sa vedem aici cat mai multe mamici raspunzand provocarii din aceasta luna.
Cu drag, vavaly